Descrierea Pruncului facuta de ingeri

bl_christmas_12

 

Ingerii au descris fecioarei Maria pe prunc in felul urmator (Luca 1,32-33): 

  1. Va fi mare. Proorocul Ioan botezatorul a spus despre Iisus: “… eu va botez cu apa; dar vine Acela care este mai puternic decat mine, si Caruia eu nu sunt vrednic sa-I desleg cureaua incaltamintelor” Luca 3, 16. Demonii spuneau despre Iisus: “Te stim cine esti: Esti sfantul lui Dumnezeu!” Marcu 1, 24
  2. Va fi Imparat. Imparat intr’o lume spirituala, dar care o implica pe cea materiala. Trebuie sa dovedim in luma aceasta ca suntem copii de Dumnezeu. Imparatie spirituala, dar care o supune pe cea materiala. Lumea cu tot ce este pe ea, va fi judecata de Dumnezeu. Imparatie spirituala, dar care o sustine pe cea materiala: atunci cand nu mai este paine, Dumnezeu poate sa inmulteasca putinul care mai este; atunci cand nu se mai prinde peste, Dumnezseu poate sa umple mrejele de peste. Atunci cand nu mai este sanatate, Dumnezeu poate sa vindece bolile, s.a.
  3. Imparatia Lui va fi vesnica. In fata lui Iisus nu putem sta oricum, trebuie sa luam o decizie. Decizia pe care o luam fata de El ne va tine vesnic in imparatia Lui, sau vesnic in locul de chin. Sa ne decidem cu totii pentru Imparatul Iisus!

 Un craciun binecuvantat! 

Cum sa ne pregatim de „Craciun”?

 

 

bl_christmas_8

 

In Ierusalim era un om numit Simeon. El astepta mangaierea lui Israel si Duhul Sfant era peste el. Daca ne uitam la viata lui vom putea intelege cum ar trebui sa ne pregatim si noi sa intampinam “craciunul” care aminteste de nasterea Domnului.

1.      “Omul acesta ducea o viata sfanta” Luca 2, 25a. Daca noi nu ducem o viata sfanta, curata, cautand sa facem voia lui Dumnezeu, de sarbatori nu ne putem bucura decat superficial, mai mult de lucrurile exterioare. In interiorul nostru tot nerezolvati suntem. Omul acesta traia o viata sfanta. Sfintenie inseamna pocainta. Sa regreti pacatele tale si sa te lasi de ele.

2.      “Omul acesta … era cu frica lui Dumnezeu” Luca 2,25b. El nu era cu firca de preot, sau de ce spun fratii din biserica. Acest gen de frica duce la ipocrizie, te porti bine doar de ochii oamenilor, devii duplicitar. Numai frica de Dumnezeu te poate duce la o sfintenie adevarata. Cineva facea referire la sfintenie spunand asa: “Sfintenia se vede prin ceea ce faci in timpul tau liber cand nu te vede nimeni” Numai frica de Dumnezeu te poate face placut si sfant.

3.      “..si Duhul Sfant era peste el” Luca 2,25c. Duhul Sfant are o contributie esentiala in sfintenie si in marturisirea altora a Evangheliei. Fara sprijinul Lui , noi nu am putea sa il vedem pe Hristos, sa credem in El, nu am putea sa ne vedem propriile pacate. Biblia vorbeste in mod universal de pacate, dar numai Duhul Sfant puncteaza fiecaruia ce trebuie sa marturiseasca si sa spele in Sangele Domnului. Duhul Sfant aduce la indeplinire in viata noastra tot ce spune Scriptura.

 Cine vrea sa se pregateasca de “Craciun” asa cum spune scriptura, asa ar trebui sa se pregateasca, precum o facea Simeon. Atunci il poti vedea cu adevarat pe Hristos, atunci chiar te poti bucura de mantuirea Lui! 

Craciun fericit! 

Dilemele Craciunului

 

1Sarbatoare sau Sarbatorit?

In luna aceasta oamenii sunt plini de sarbatoare, se pune intrebarea: “Oare cati sunt plini de Sarbatorit?”. Esenta sarbatorii trebuie sa fie Sarbatoritul! Cati se mai gandesc ca de “Craciun” cel mai important este Hristos. Bucuria craciunului depinde de relatia noastra cu sarbatoritul si nu cu Sarbatoarea.

Craciun sau Cristos?

“Mos Craciun” este un personaj care se pomeneste toata luna, sunt tot felul de povestiri in jurul lui. Toate sunt obiceiuri, toate sunt traditii, nu sunt reale, istorice. Esenta sarbatorii trebuie subliniata: e Cristos! El e real, istoric. Nu facem cronologia acestor obiceiuri, dar trebuie sa alegem intre Craciun si Cristos! De asta depinde foarte mult natura sarbatori in sine.

Prunc sau Mantuitor?

Iar daca noi am ales pe Cristos, ce este el pentru tine? Unii spun: “Un prunc!”. Ingerii au vestit altceva: “Astazi in cetatea lui David vi s-a nascut un Mantuitor!” El nu a venit sa fie doar un prunc dragalas, atatia pe lume sunt asa. Numai Unul e Mantuitorul, Acela fara de pacat, Acela care a trait si a murit pentru acei ce cred si il urmeaza pe El pana la capat.

Craciun fericit!

Mesaj de craciun 3

italian-christmas-presepeDumnezeu a ales pe Maria si Iosif ca sa fie parintii Domnului Iisus. In aparenta ei sunt o familie simpla, fara sa aibe ceva deosebit. Totusi ei aveau niste calitati ascunse pe care Evanghelia ni le dezvaluie.

Sfintenia. Iosif era un om neprihanit ne spune Scriptura. Niciodata Dumnezeu nu lucreaza in afara sfinteniei sau cu oameni care nu sunt sfinti. Nu inseamna ca sunt perfecti, dar inseamna ca sunt smeriti si umbla cu Dumnezeu. Vedem asta din felul cum raspund mesajelor venite prin ingeri. Erau familiarizati cu Dumnezeu. 

Maturitatea. Iosif aflase ca Maria era insarcinata si ca sa nu o faca de rusine si-a propus sa o lase pe ascuns. Vroia sa acopere pacatul ei ca sa o ajute sa se pocaiasca. Asta dovedeste maturitate spirituala, asta vroia sa o faca pentru ca era neprihanit cu adevarat si nu pentru ca era compromis. Avea semne evidente, dar nu avea dovezi ca Maria pacatuise. Legea era clara, trebuia sa fie omorata cu pietre. In casa aceea era maturitate spirituala. 

Unitate. Ingerul a spus: „Maria va naste un Fiu si tu ii vei pune numele Iisus”. Ei lucrau in unitate: Maria nastea, Iosif punea numele. Acolo totul se facea impreuna, in unitate, nu doar ea, sau doar el. Dumnezeu iubete unitatea si nu se poate folos de familii, grupuri sau biserici fara unitate.

Conditiile „Craciunului”

Dumnezeu a ales pe Iosif si Maria pentru ca in familia lor sa se nasca Hristos, Fiul Sau. Dar care au fost conditiile pentru ca acest lucru sa se intampla. Vedem din descriera facuta anumite calitati ale acestei familii, noi le vom numi conditiile craciunului. Daca Dumnezeu ne arata aceste calitati la Iosif si Maria atunci cand a trimis pe Fiul Sau, inseamna ca si de la noi va pretinde aceste calitati ca sa Il trimita pe Iisus in vietile noastre.

1. Neprihanirea. Iosif era un om neprihanit, ni se spune. Dumnezeu intotdeauna pretinde neprihanire atunci cand lucreaza cu cineva. Sfintenia este podoaba casei lui Dumnezeu. Nu putem vedea pe Iisus, nu putem avea pe Iisus in casele noastre fara neprihanire, si aceasta incepe cu pocainta noastra de pacatele constiente si renuntarea la ele.

2. Ascultarea. Maria a spus: „Facami-se dupa cuvintele tale!” Desi nu era usor sa accepti un astfel de mesaj ca vei ramanea insarcinata, dar nu de la sotul tau. Pedeapsa era capitala pentru asemenea lucruri. Ea intelegea ca Dumnezeu vroia sa o foloseasaca, dar asta implica un risc. A ascultat chiar daca fericirea ei era in joc, sotul nu era sigur ca o va crede, si asa se intampla daca Ingerul nu se arata si lui Iosif. Ea a ascultat si asta a facut mai mult decat o jertfa, Dumnezeu nu a incetat sa intervina pentru ea si fost inaltata la cel mai inalta foarte sus prin indurarea si harul lui Dumnezeu. 

3. Responsabilitatea. Ingerul ii spune lui Iosif: „Ea va naste un fiu, si „tu” ii vei pune numele Iisus”. Maria si-a asumat riscul si responsabilitatea de a naste si a creste copilul, Iosif avea responsabilitatea sa ii puna numele Iisus. Fiecare trebuia sa faca ce ii spusese Dumnezeu. Iosif nu putea sa faca ce facea Maria, si Maria nu trebuia sa faca ce era responsabil Iosif. Daca vrem ca Iisus sa fie trimes in casele si vietile noastre trebuie sa facem fiecare ce am fost chemati si inzestrati sa facem, aceea este responsabilitatea noastra. Cine e chemat la o slujba sa se tina de ea, cine invata, sa se tina de invatatura, cine canta, sa cante cu bucurie. Orice scuza ne acuza! Ne face vicleni si lenesi, iersponsabili si impiedica pe Iisus sa vina in vietile, casele si biseicile noastre. Sa ne asumam deci responsabilitatile pe care Domnul ni le incredinteaza.

Mesaj de „Craciun”

42034the-night-before-christmas-postersSarbatoarea „Craciunului” asa cum este ea denumita in lume, este de fapt sarbatoarea „Nasterii Domnului Iisus”

In Biblie atunci cand Domnul Iisus s-a nascut erau multi oameni care credeau intr’un fel in El, dar credinta aceasta avea efecte diferite in functie de natura credintei lor.

1. Primul gen de credinta era „credinta intelectuala„. Pe aceasta o aveau preotii care atunci cand au fost intrebati: „Unde trebuia sa se nasca Hristosul?” ei au stiut sa raspunda: „In Betleemul din Iudeea!”. Se pare ca era doar la 10km departare de locul in care ei rosteau acele cuvinte. Dar credinta lor era una intelectuala, nu una practica. Asa ca au ramas pe loc indiferenti!

2. Al doilea gen de credinta era „credinta demonica„. Aceasta era credinta lui Irod care a spus magilor despre Iisus asa: „Duceti-va de cercetati cu de-amanuntul despre Prunc; si cand il veti gasi, dati-mi si mie de stire, ca sa vin si eu sa ma inchin Lui.” Era o credinta demonica, meschina, stiti ce vroia sa faca pruncului! Tot asa sunt unii care dispretuiesc pe Domnul si pe inchinatorii Lui, cauta prin viclesug sa le fure bucuria, sa le ucida „Bucuria”. Irod nu a reusit, pentru ca a intervenit Dumnezeu! Stati linistiti, Dumnezeu va interveni iar! 🙂 Tatal isi va apara intotdeauna Fiul! El nu este vulnerabil, chiar daca este in scutece!

3. Al treilea gen de credinta este „credinta adevarata„. Aceasta credinta o cunosti dupa aceasta: „Ea te conduce la Iisus”. Aceasta a  fost credinta Magilor si a Pastorilor. Ei aveau o credinta adevarata, nu aveau nici un gand mai dinainte, ei credeau ca s-a nascut un Mantuitor, acestia fusese contactati de Dumnezeu mai dinainte, pastorii primise vestea de la niste ingeri, magii vazusera o stea. Fii atent ca si tie ti se arata cate o data o „stea”! Si la tine trimite Dumnezeu „ingerii” Sai care sa-ti vorbeasca despre Fiul Sau? Crede acei „ingeri”, urmeaza „steaua” aceea si vei ajunge la Iisus. Doar acest tip de credinta aduce bucurie: bucuria mantuirii, bucuria incercarii, (bucuria de a lupta impreuna cu Dumnezeu).

Craciun fericit!

Intruparea, cea mai inalta forma de comunicare

Domnul Hristos s-a intrupat, a trait printre noi, a vorbit cu noi l-a aratat pe Tatal. “.. la sfarsitul acestor zile ne-a vorbit prin Fiul” (Evrei 1,2)

Cel mai mare impact in istorie pe care l-a avut cineva a fost Iisus Hristos. Istoria se imparte in doua de la El incoace, crestinismul a crescut si nu s-a oprit nici azi, a devenit ca un munte pe tot pamantul ca in vedenia lui Daniel. (Daniel 2,35)

Cand avem noi cel mai mare impact ? Cand comunicam cel mai bine, cel mai tare un anumit lucru ? Cand il intrupam. Noi trebuie sa intrupam crestinismul. Cum spunea Pavel : « Traiesc dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste prin mine ». Sa intrupam pe Fiul.

De fapt noi nu putem sa nu comunicam. Statisticile spun ca 75% din comunicare este nonverbala, prin limbajul trupului.

Multi oameni sunt naivi si ei nu isi dau seama ca ceea ce sunt se vede de la distanta, cum isi deschide un om gura iti si dai seama ce este in sufletul lui, pe cine slujeste, care sunt valorile lui.

De multe ori avem o presimtire fata de cate o persoana, si nu ai explicatii prea clare, dar se intampla ceva in viata acelei persoane si ti se confirma simtamantul pe care il aveai. Nu ma refer suspiciuni acum, ci la faptul ca nu putem ascunde ceea ce suntem.

Trebuie sa lasam pe Hristos sa traiasca in noi. Trebie sa traim pur si simplu crestinismul cu rugaciune, scriptura, partasie cu fratii, slujire spirituala si apoi sa fim liberi, pentru ca oricum se va vedea cine suntem cu adevrat.

Hristos s-a intrupat ca sa ni-L arate pe Tatal, chiar daca nu am priceput prea bine cum este el, impactul este fenomenal. Ce a facut Iisus in 30 de ani aprox, mai specific in 3 ani este uimitor cat a influentat omenirea, istoria, civilizatia. Nimeni nu ar fi crezut. El nu se va opri, daca a facut asta cand era in fasa (crestinismul, adica in primele secole) ce va face el acum cand a trecut atata timp. Unii se « imbata cu apa rece » spunand ca va disparea crestinismul. Va disparea la venirea Domnului si ce-o sa mai strige omenirea cand nu va mai fi sansa de iertare de scapare atunci cand usa harului se va inchide. Insa pana atunci va continua sa creasca.

Pana atunci sa intrupam crestinismul, sa traim crestinismul, nu doar sa il vorbim sau intelegem, ci sa facem adaptari specifice in viata noastra, programul nostru, familia noastra, si fiti voi insiva apoi, atunci sunteti cel mai relevanti cu defecte si calitati, cu slabiciuni si tarii.

Craciun fericit!!!

Maria a nascut un Fiu care era Dumnezeu. Nu putem separa nasterea lui Hristos de tot ce a facut El. In staul nu a mantuit pe nimeni si nu a vindecat inca, dar spre sfarsitul lucrarii Lui a potolit furtuna cu o vorba, a inviat un mort cu trei cuvinte, a poruncit legiunilor de demoni si ele s-au supus.

De nasterea Lui sa nu ne gandim doar la prunc, ci la tot ce a facut El cat a trait. Atunci putem primi bucuria mantuirii care este de fapt adevarata bucurie a craciunului.

Craciun fericit !!!

Florin, Cristina si copii.

Beneficiile craciunului

“Iata fecioara va fi insarcinata, va naste un Fiu, si-i vor pune numele Emanuel care talmacit inseamna “Dumnezeu este cu noi” (Matei 1,23)

Prezenta lui Dumneze in viata cuiva, atrage dupa sine anumite beneficii.

Daca Dumnezseu este atotputernic, inseamna ca El poate rezolva orice problema.

Daca Dumnezeu este atotstiutor, inseamna ca pot veni la el cu orice intrebare.

Daca Dumnezeu este bun, inseamna ca nu ma va respinge daca vin la El cu pocainta cand am gresit.

Daca Dumnezseu este atotprezent, inseamna ca pot apela la El in orice moment si in orice loc.Daca Dumnezeu este vesnic, inseamna ca starea aceasta nu se va schimba niciodata.

Cauta pe Dumnezeu, citeste Biblia, primeste pe Iisus in viata ta, ce este scris mai sus nu sunt doar cuvinte bine aranjate, sunt lucruri reale care se pot intampla literal, pentru ca sunt scrise in Scripturi.

Craciun fericit!

Riscurile craciunului

Pentru ca Dumnezeu sa lucreze printr-un om, pentru a face voia lui Dumnezeu totdeauna trebuie sa isi asumi niste riscuri, Iosif si Maria si-au asumat niste riscuri cand au acceptat ca Mesia sa se nasca in familia lor:

1. Riscuri umane. Fecioara Maria cand a acceptat mesajul lui Dumnezeu prin inger spunand : « iata roaba Domnului » a riscat sa fie parasita de Iosif, sa fie de rusine sau chiar ucisa cu pietre. Insa Dumnezeu a intervenit pentru ea.

2. Riscuri spirituale. Satana a luptat impotriva lui Mesia de la inceput pana la sfarsit. Intelegem din contextul scripturii ca hotararea lui Irod de a ucide toti pruncii pana la doi ani din aria Betleemului, a fost o incercare a lumii intunericului de al ucide pe Mesia inca din fasa. Dumnezeu insa a intervenit ca si in cazul riscurilor umane.

3. Riscurile lucrarii. Au plecat la Betleem in timp ce Maria trebuia sa nasca, nu aveau un loc asigurat unde ar fi putut sa nasca si in cele din urma a nascut intr-o iesle.

* Daca vrei sa faci voia lui Dumnezeu totdeauna asta va implica niste riscuri. Fi gata sa ti le asumi!

Mesaj la sarbatoarea Nasterii Domnului – Iosif Ton

christmas.jpg iosif-ton.jpg

Fiul lui Dumnezeu: Isus – Mântuitorul și Emanuel – Dumnezeu este cu noi

Cea mai profundă semnificație a nașterii Domnului isus este că prin El Dumnezeu a venit la noi: Dumnezeu Și-a luat trup omenesc și a locuit printre noi. Și mai profund: Dumnezeu Și-a asumat umanitatea noastră pentru ca noi să putem primi ceva din Ființa Lui, adică să devenim fii ai Lui.

În Biblie, numele cuiva este ceva extrem de important și de semnificativ și de aceea pe Cel ce S-a născut în Betleem Îl putem înțelege chiar prin numele care I-au fost date de la început.

Evanghelistul Luca ne spune că îngerul Gavril i-a făcut Mariei acest anunț:

“Și iată că vei rămâne însărcinată și vei naște un fiu, căruia îi vei pune numele Isus”(Luca 1:31).

Evanghelistul Matei ne redă cuvintele pe care îngerul i le-a spus lui Iosif:

„Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, soția ta, căci ce s-a conceput în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naște un fiu, și-i vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Său de păcatele sale” (Matei 1: 20-21)

Matei comentează evenimentul nașterii Domnului Isus din fecioara Maria prin aceste cuvinte:

„Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul care zice: „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naște un fiu și-i vor pune numele Emanuel, care tradus înseamnă „Dumnezeu este cu noi” (Matei 1: 22-23).

Iosif și Maria au ascultat de instrucțiunile primite și i-au pus copilului numele Isus. În limba ebraică (sau aramaică) cuvântul Isus (sau Iosua) este compus din forma prescurtată a cuvântului pentru Dumnezeu, Iehova (prescurtarea este Ie-. Evreii de-a lungul secolelor au avut practica de a da unor copii nume cu prefixul Ie- : Ieroboam, Ieremia, etc.)și din cuvântul iasa , care înseamnă a mântui. Iesus (prescurtat de noi în Isus) înseamnă deci „Dumnezeu mântuiește”

Ce se întâmplă însă cu proorocia lui Isaia că numele celui născut din fecioară va fi Emanuel? Matei nu ne lasă fără răspuns la această întrebare, numai că răspunsul ni-l dă la sfârșitul Evangheliei lui. Iară ce citim acolo:

„Isus S-a apropiat de ei și le-a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ. Duceți-vă și faceți ucenici din toate națiunile, botezându-i în Numele tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt și învățându-i să păzească (să împlinească) tot ce v-am poruncit Eu. Și iată că eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului”. Amin” (Matei 28:18-20).

În textul acesta găsim, înainte de toate, declarația solemnă a lui Crsitos cel înviat: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ!”Să detaliem ce cuprinde această declarație monumentală:

Cristos cel înviat ne spune: Cerurile se țin prin puterea Mea, sunt energizate prin puterea Mea, se mișcă prin puterea Mea; tot ce se petrece în univers se face prin voia Mea și prin energia insuflată din Mine; iar pe pământ totul este conceput și energizat de Mine: mișcarea atomilor și combinațiile chimice se fac prin puterea Mea, mișcările tectonice și exploziile vulcanilor se întâmplă prin puterea Mea, încălzirea sau răcirea planetei se face prin puterea Mea, speciile vegetale și animale trăiesc sau se sting la decizia Mea, popoarele cresc sau dispar prin puterea Mea; întreaga istorie este condusă de Mine. Viața voastră a fiecăruia este trăită prin puterea Mea: Nici un fir de păr nu vă cade decât prin voința mea și prin puterea Mea.

Așa ceva numai Dumnezeu poate să afirme!

Apoi, Dl Isus le dă ucenicilor Săi marea însărcinare, sau marea trimitere de a vesti Evanghelia Lui în toată lumea. Și, după aceasta, le face măreața promisiune:„Și iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul istoriei!”Cu alte cuvinte, Dl Isus le spune:

Eu sunt Dumnezeu, și

Eu sunt cu voi în fiecare clipă, în această viață și apoi toată eternitatea.

Aceste două declarații sunt cuprinse în numele Emanuel, care tradus în românește înseamnă “Dumnezeu este cu noi”.

Fiul lui Dumnezeu, a cărui naștere printre noi o sărbătorim în aceste zile, are pentru noi două nume principale: (1) Isus, care ne arată că prin El și numai prin El, Dumnezeu ne mântuiește, adică ne scoate de sub robia celui rău, ne împacă cu Sine, ne naște din Sine și Își împlinește în noi planul Său de a ne înnoi după chipul Său, și (2) Emanuel, care ne spune că prin Dl Isus Dumnezeu este în permanență cu noi.

Trebuie să observăm, însă, că promisiunea permanenței Lui cu noi depinde de împlinirea de către noi a marii însărcinări, aceea de a face ucenici. Pentru aceasta nu este nevoie să mergem în Africa sau în China. Ucenici putem face exact acolo unde trăim în momentul acesta. Dar ce este cel mai important este să vedem ce înseamnă să facem ucenici. Domnul Isus ne explică lucrul acesta prin aceste cuvinte: „învățându-i să păzească tot ce v-am poruncit Eu”.

Să detaliem și această frază extrem de condensată.

Când Dl Isus ne spune să facem ucenici, el explică: Învățați-i pe alții ce v-am învâțat Eu pe voi și învățați-i să trăiască după această învățătură, adică să fie felul de oameni descris de Mine și să procedeze în toate situațiile din viață după poruncile Mele. Și desigur, aceasta implică faptul că voi înșivă trebuie să fiți în felul acesta și să trăiți în felul acesta.

Cu alte cuvinte, Dl Isus ne spune așa: Ia-ți o persoană care nu cunoaște Evanghelia și spune-i. Vino, dragă, să te învăț ce m-a învățat pe mine Dl Isus. Uite, învățăturile Lui și poruncile lui de bază sunt în predica de pe munte (Matei 5-7) și în predica de pe câmpie (Luca 6: 17-49). Hai să le studiem împreună și să-ți arăt cum îți poți construi un asemenea caracter și cum poți să trăiești o asemenea viață.

Să ne oprim puțin și să ne apropiem și mai mult de esența învățăturii Dlui Isus. Cred că sunt îndreptățit să spun că esența tuturor poruncilor lui Isus este cuprinsă în aceste cuvinte din predica de pe câmpie:

“Voi, însă, iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați cu împrumut fără să sperați ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare și veți fi fii ai Celui Preaînalt, căci el este bun cu cei nemulțumittori și cu cei răi. Fiți, dar, milostivi, cum și Tatăl vostru este milostiv” (Luca 6:35-36)

Eu văd aici trei porunci majore:

Să iubiți cum iubește Tatăl vostru cel ceresc;

Să fiți buni așa cum este Tatăl vostru, și

Să fiți milostivi cum este Tatăl vostru.

Dacă veți împlini aceste trei porunci, ne spune Isus, „veți fi fiii Celui Preaînalt.

Cu alte cuvinte, nu puteți să vă gândiți că sunteți fii ai lui Dumnezeu dacă nu există în voi caractrerul lui Dumnezeu, manifestat prin iubire, bunătate și milă pentru toți oamenii, chiar și pentru cei ce vă fac rău.

Ca să fie și mai clar ceea ce vrea să ne spună prin aceste porunci, Dl Isus continuă prin aceste cuvinte explicative:

„Nu judecați, ca să nu fiți judecați; nu condamnați, ca să nu fiți condamnați; iertați și vi se va ierta; dați și vi se va da…

Cum poți să zici fratelui tău: Frate, lasă-mă să-ți scot așchia din ochi și, când colo, tu vezi bârna din ochiul tău? Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea clar să scoți așchia din ochiul fratelui tău.

Nu există nici un pom bun care să facă rod rău și nici un pom rău care să facă rod bun.

Căci orice pom se cunoaște după rodul lui. Nu se strâng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini.

Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. Căci din prisosul inimii vorbește gura” (Luca 6: 36-37 și 42-45).

Acestea sunt învățături (porunci!) esențiale ale Dlui Isus. Acum, să ne gândim câți dintre noi ascultăm de porunca dlui Isus din marea trimitere, adică să luăm un ucenic și să-i spunem: „Hai să tre învăț ce m-a învățat pe mine Dl Isus și să te învăț să-ți formezi acest caracter și să trăiești în toate situațiile și cu toți oamenii în felul acesta“ și să-i explicăm pe larg predica de pe munte și cea de pe câmpie?

Mulți vor zice în gândul lor: “Dar lucrurile acestea nu sunt posibile pentru noi!” Într-adevăr, dacă ne uităm numai la această cerință din marea trimitere și la starea noastră coruptă totul ni se pare imposibil. Dar să ne uităm între ce este încadrată ea: Dl Isus o încadrează între cele două declarații monumentale, dumnezeiești: (1) Toată puterea din univers este la Mine, și (2) Eu sunt cu voi tot timpul!

Prin aceasta, Domnul Isus ne spune: Faceți-vă din învățătura Mea baza vieții voastre – asimilați-o, impregnați-vă gândirea cu ea, modelați-vă caracterul prin ea, faceți-vă țel primordial să procedați în toatre situațiile după ea – și Eu vă garantez că am toată puterea ca să fac ca toate acestea să devină reale în voi și Mă angajez să fiu inseparabil unit cu voi. Dacă vreți cu toată inima să Mă ascultați, Eu vă voi da toată puterea necesară. Eu vă voi transforma și voi împlini toate acestea în voi. Eu vă foi face să semănați cu Mine și, astfel să semănați cu Tatăl Meu și Tatăl vostru!

Venirea Domnului Isus la noi, pe care o sărbătorim acum, este pusă de apostolul Pavel în aceste cuvinte:

„Dar când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, și dragostea Lui de oameni, El ne-a mântuit… prin spălarea nașterii din nou și prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt, pe care L-a vărsat din belșug peste noi prin Isus Cristos, Mântuitorul nostru” (Tit 3: 4-6).

Nașterea Domnului Isus este manifestarea plenară a bunătății lui Dumnezeu și a iubirii lui de oameni. Prin Domnul Isus și prin Duhul Sfânt, noi suntem născuți din nou (transformați radical în fii ai lui Dumnezeu!) și suntem înnoiți în caracter și comportament așa înct să manifestăm practic că suntem cu adevărat fiii Lui. Pentru aceste scopuri ni L-a dat Dumnezeu pe Domnul Isus și pe Duhul Sfânt.

Pentru aceste scopuri a avut loc evenimentul pe care îl sărbătorim. Fie ca aceste scopuri să fie împlinite în noi. Atunci sărbătoarea este cu adevărat o realitate în noi.Vă dorim la toți sărbători fericite și un an nou plin de prezența transfromatoare a Domnului Isus în voi.

Din Portland, Oregon,Iosif și Elisabeta Țon

Lectiile craciunului

Imprejurarile in care s-a nascut Hristos ne transmit niste lectii spirituale:

1. Smerenia. Iisus s-a nascut intr-o iesle. Cati dintre noi ne-am nascut asa? Unii se intreaba dar de ce s-a nascut Iisus intr-o iesle ? De ce nu a avut macar un pat? Probabil ca vrea sa ne invete smerenia, fiecare parte cu importanta ei, in iesle era smerit, dar trupeste, spiritual nu era asa, pentru ca ingerii au dat vestea pastorilor, steaua au calauzit pe magi, Tatal a vorbit in vis magilor sa nu mai treaca pe la Irod la intoarcere. Spiritual era slujit de cerul intreg, fizic era doar intr’o iesle. Ce facem noi? De multe ori glorificam trupul: cu mancare, educatie, caldura, placeri si alte bunatati, iar sufletul nici macar intr-o iesle nu il punem, il lasam prada iadului de multe ori. Ar trebui sa ne gandim de craciun, atunci cand ne uitam la Iisus in iesle, sa mai luam din atentia pe care o dam trupului si sa o dam sufletului. Sa mai echilibram balanta.

2. Credinciosia. Aceasta lectie o invatam de la parintii Lui trupesti. Au fost chemati de Dumnezeu in Betleem. Maria era insarcinata, medicii astazi nu ar permite asta unei femei insarcinate. Dar Dumnezeu asa le-a cerut si ei asa au facut. Acolo nu era nici un loc pentru ei. Nu s-au intors acasa, ci au acceptat oferta cea mai joasa, grajdul. Ei nu aveau nevoie doar sa doarma, ci Maria trebuia sa nasca. E usor cat de cat sa dormi intr-un grajd, dar cum este sa nasti acolo ? Vedem cate obtacole au avut parintii trupesti ai Domnului Iisus, si totusi au fost credinciosi lui Dumneze in toate. Ar trebui sa invatam si lectia aceasta a craciunului, noi suntem asa de suparaciosi, daca Dumnezeu nu raspunde la o rugaciune, repede renuntam si spunem : “Eu m-am rugat, dar Dumnezeu nu a raspuns!”. Daca ceva nu merge in familie, la servici sau in biserica noi repede suntem nemultumiti: “Doamne de ce nu ne oferi conditii mai bune?” Iata parintii Domnului Iisus ! Ei ingrijeau de Printul Cerului si totusi n-au primit mai multa atentie decat o stim si totusi ei au fost credinciosi. Sa fim si noi credinciosi in ciuda lipsurilor !

Mesaj de craciun – Emanuil (Dumnezeu este cu noi)

„Iata fecioara va fi insarcinata, va naste un fiu si ii vor pune numele: “Emanuil”, care talmacit inseamna: “Dumnezeu este cu noi” (Matei 1,23)

Numele Domnului Iisus dat mai sus de ingeri « Dumnezeu este cu noi » ne spune cateva lucruri despre Iisus :

  1. Daca El este cu noi, atunci El nu este impotriva noastra, un trebuie sa ne gandim la El ca la un judecator, cenzor al pacatelor noastre. El este cu noi, de partea noastra, un a venit sa ne judece, ci sa ne mantuiasca, sa ne salveze, daca ne vom pocai de pacatele noastre.
  2. Daca El este cu noi atunci nu putem face tot ce voim. Ar trebui sa facem voia lui Dumnezeu, in special potrivit darului nostru. Nu toti stim sa cantam, sa predicam, sa conducem sau sa administram anumite lucruri, dar toti avem un dar, un talant primit de la Dumnezeu. Ar trebui sa lucram pentru Dumnezeu cu el. Sa nu mai pierdem timpul in competitii lumesti si nesanatoase. Sa ne urmam inima in Domnul si atunci vom fi impliniti !
  3. Daca El este cu noi, atunci nu mai suntem singuri. Singuratatea este de temut pentru un om, si adesea cei din jurul nostru ne lasa singuri, la servici, la scoala, vecinii, prietenii, uneori chiar iubitul (a) sau cei din familia noastra. Dar nu vom fi singuri daca il avem pe Hristos in inima noastra, daca stam cu El in rugaciune in studierea Cuvantului Lui. Insa cel mai mare lucru pe care il face Iisus pentru singuratatea noastra este : « Eu voi ruga pe Tatal si El va va da un alt Mangaietor, care sa ramana cu voi in veac ». Daca vom avea inima deschisa fata de Acest Mangaietor divin, inima noastra va fi mereu mangaiata si niciodata singura cu adevarat.

Dumnezeu este cu noi!

Care este scopul Craciunului ?

„El va mantui pe poporul Lui de pacatele lui” (Matei 1,21)

„Astazi in cetatea lui David vi s-a anascut un Mantuitor” (Luca 2,11)

Dupa cum ii este numele: „Mantuitor”, asa ii este si lucrarea. Cel mai important lucru pentru un angajat este contractul de muna, fara el nu are garantia ca maine va mai fi prmit la servici, nu ii merge vechimea, la pensie nu poate justifica munca prestata. La fel este si cu diploma de studii, daca nu ai o diploma la final, nu poti dovedi ca ai facut acea scoala, nu poti folosi ceea ce ai invatat, pentru ca nu esti recunoscut, nu ai calificarea, ca dovada. La fel este si cu mantuirea.

A face fapte bune, a merge la biserica, a te ruga si a citi Biblia este bine, dar esti tu mantuit? Asta este intrebarea cea mai mare. Ai tu numele scris in cartea vietii? Ai tu pacatele iertate?

Ce este mantuirea este spus mai sus: „iertarea de pacate”. Oamenii intreaba, dar poti sa stii daca ai pacatele iertate? „Daca ne marturisim pacatele El este credincios si drep ca sa ne ierte pacatele” (1Ioan 1,9). Si daca ai pacatele iertate inseamna ca ai mantuirea? Daca iti ceri Domnului Iisus sa iti ierte pacatele inseamna ca tu crezi in El, si este scris: „Adevarat, adevarat va spun, ca cine asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimes, are viata vesnica” (Ioan 5,24).

Astazi omenirea intreaga sarbatoreste craciunul, dar vedem ca cineva a deturnat scopul initial. Scopul craciunului este mantuirea „astazi in cetatea lui David vi s-a nascut un Mantuitor”, iar noi astazi sarbatorim craciunul cu bucuie si sarbatoare. Poti sarbatori daca nu ai obtinut o diploma de studii? Poti sarbatori daca nu ai obtinut un contract de munca? Ar fi de dorit sa il obtii. Nimeni in lume nu se bucura inainte de a obtine acel lucru pe care si-l doreste. De craciun insa multi oameni sa bucura fara sa isi mai puna intrebarea: „Am obtinut eu mantuirea de la Acest Mantuitor?” Am atins eu scopul pantru care s-a nascut un Mantuitor? Scopul lui este sa mantuiasca, dar al meu este sa fiu mantuit, sa primesc mantuirea.

Nu rata scopul Craciunului, poate este ultimul! Obtine mantuirea! Cereti iertearea de vina pacatelor tale si urmeaza-l pe Iisus, invataturile Lui.

* mantuirea ti-o poate da doar Hristos prin Cuvant (biblie), nu un preot, pastor, biserica, etc.