Oamenii aceia erau dintr-o bucată, predicatori inspiraţi, curajoşi, neclintiţi, disciplinaţi şi sfinţiţi. Pentru ei predicarea însemna lepădare de sine, crucificare de sine, era munca grea şi istovitoare a martirului. Se angajau la ea într-un fel care se vedea la generaţia lor şi care zămislea pe următoarea nenăscută încă, pentru Dumnezeu. Omul ce propovăduieşte este omul care se roagă. Iar rugăciunea este arma cea mai puternică a predicatorului. Ea, forţa omnipotentă în sine, este cea care dă viaţă şi forţă la tot.

Dimineata esti cu fata la rasarit, pana seara esti la apus, sau ai dat chiar o tura de orizont.. 🙂 Incredibil!

Have you ever seen a building in motion that actually changes its shape?
It sounds incredible, but not with Dr. David Fisher. This building will never appear exactly the same thing twice.
It’s unbelievable but you will have the option of waking to the sunrise in your room and enjoy sunsets over the ocean at dinner.
Besides being an incredible engineering miracle that will produce energy for itself and even to other buildings because
there will be wind turbines installed between every floor control (Fig. 2).
So an 80-story building will have up to 79 wind turbines, making it a true green power plant.

* multumesc Jony pentru foto 🙂

Amvonul zilelor noastre este slab la rugăciune. Mândria învăţăturii se opune umilinţei rugăciunii. Prea de multe ori, rugăciunea amvonului, este doar oficială – o performanţă săvârşită pentru rutina serviciului. Pentru amvonul modern, rugăciunea nu mai este forţa din viaţa lui Pavel sau din lucrarea lui. Orice predicator care nu face din rugăciune un factor primordial al lucrării sale şi al vieţii sale, este un slab slujitor al lucrării lui Dumnezeu şi prea neputincios să ducă mai departe cauza lui Dumnezeu, în această lume. – Edward McKendree Bounds

In principiu cred ca nu are nevoie de nimic si nimeni Dumnezeu. El nu depinde de nimic, exista prin Sine insusi, dar cred ca ce spune Bounds aici este adevarat:

Nu de marile talente, nici de învăţătură multă, nici de  predicatorii mari, are Dumnezeu nevoie, ci de oameni mari în sfinţenie, mari în credinţă, mari în dragoste, mari în fidelitate, mari pentru Dumnezeu – de oameni care predică predici sfinte la amvon şi trăiesc vieţi sfinte, în afara lui. Ei sunt cei ce pot modela o generaţie pentru Dumnezeu.

Ma bucur ca Cristi are informatiile pe care nu am putut sa le notez in privinta unui test „Testul marshmallow”. In speciar observatiile de la urma sunt interesante. Iata testul!

La Standford au fost abordati copii de patru ani.

Un grup destul de mare, fiecare individual a fost dus intr-o cameră. Au lăsat un marshmallow (o prajitura pufoasa americana) in cameră și i-au spus că dacă vrea poate să îl mânânce, dar dacă nu îl va mânca până la întoarcerea lui, mai primește unul.

Testul a urmărit copiii pe perioada de 20 de ani. Cercetătorii au descoperit că:

Cei care au mancat:

• Nu au făcut bine față la stress
• Erau usor iritabili
• Aveau tendinta de a lupta cu altii
• Slab în fața tentațiilor

Cei care nu au mancat

• Mai capabili să atingă țelurile
• Au luat note mai mari la examene importante
• Au așteptat un viitor mai bun

Cei care au mancat

• Flexibilitate mentală scăzută
• Au demonstrat o inteligență emoțională scăzută
• Tendința de a fi singuratici
• Nu au manifestat încredere în sine în responsabilități

Cei care nu au mancat

• Mai capabili să intre in relații profunde
• Tendința de a fi oameni de încredere
• Mai responsabili
• Au demonstrat auto-control

Tu de care parte crezi ca ai fi fost? 🙂

Tocmai am fost vizitat la domiciliu de un grup de trei tineri, doua fete si un baiat. Mi-au cerut cateva minute daca am la dispozitie, am vazut ca sunt pe tema spirituala, si fireste ca am fost interesat. Nu mi-am dezvaluit identitatea, discutia este mult mai lucida, iar eu eram interesat sa inteleg cine sunt. De obicei de la distanta ii miros, dar pe acestia nu reuseam sa ii identific: erau din Coreea de Sud, Martorii lui Yehova nu erau, Mormoni, nu, erau unii cu radio – sfarsitul lumii, nu erau, am crezut ca sunt cei de la secta “Family”, dar.. nici ei. Imi vorbeau de Dumnezeu – mama. Foarte ciudat pentru mine.

Ideile lor erau:

Dumnezeu a spus: sa facem om dupa chiul si asemanarea Noastra” deci la plural. Dumnezeu nu e unul singur.

Cand a creat a creat parte barbateasca si parte femeiasca. Deci imaginea lui Dumnezeu se regaseste, intr’un tata, dar si intr’o mama !!??

In Apocalipsa se spune: Duhul si Mireasa zic: “Vino Doamne Isuse! Duhul = tatal, mireasa = mama – care este Ierusalimul ceresc.

Accentul era pe Dumnezeu mama, care transmite: caldura, liniste, pace, dragoste.

Foarte subtili, foarte placuti si disponibili. Am inchis usa dupa ei si am inceput cercetarile. Am gasit un site al lor: http://www.uccspace.net/

Insa vreau sa spun raspunsurile la intrebarile lor rastalmacitoare:

Dumnezeu la plural este: Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Duhul Sfant.

Cand a creat pe om parte barbateasca si parte femeiasca a facut asta pentru procreere si pentru unirea lor in dragoste, in cadrul casniciei.

Duhul si Mireasa din Apocalipsa reprezinta Duhul Sfant si Biserica (mireasa lui Hristos) care sunt pe pamant, Duhul tine bisreica si o conduce biserica si striga pentru revenirea finala a lui Hristos. Duhul insufla biserica in dragostea Mirelui.

Cred ca aceste invataturi straine exploateaza tot ce pot: caldura si dragostea unei mame, placerea si frumusetea feminina, cat si versete biblice rastalmacite. Oamenii de azi apasati de stres si nedreptate, nu e de mirare ca sunt gata sa cedeze in fata acestor cuvinte calde si propice secetei din sufletele lor trudite. Diavolul se preface in inger de lumina ca sa insele daca ar fi cu putinta chiar si pe cei alesi.

Sa fiti binecuvantati si aveti grija de sufletele voastre!

1 Împăraţi 3:11  Şi Dumnezeu a zis: „Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceri pentru tine nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor tăi, ci ceri pricepere, ca să faci dreptate,

1 Împăraţi 4:29  Dumnezeu a dat lui Solomon înţelepciune, foarte mare pricepere, şi cunoştinţe multe ca nisipul de pe ţărmul mării.

Citeam in textele acestea ca Solomon a cerut pricepere ca sa faca dreptate, si ca Dumnezeu ca sa aibe pricepere a trebuit sa ii dea si intelepciune, dar darul pretios a fost: „foarte mare pricepere”.

Si eu care credeam ca Dumnezeu ia dat intelepciune, pe care solomon o ceruse… De fapt ia dat foarte mare pricepere, ceea ce si ceruse de fapt… asta este un fel de intelepciune aplicata. Nu?

Doamne cata nevoie avem de pricepere!

PS aici o demonstratie a priceperii lui Dumnezeu in creatie:

Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor, care nu lipseşte niciodată în nevoi.  De aceea nu ne temem, chiar dacă s’ar zgudui pămîntul, şi s’ar clătina munţii în inima mărilor.  Chiar dacă ar urla şi ar spumega valurile mării, şi s’ar ridica pînă acolo de să se cutremure munţii. Psa 46:1-3

**Pentru a vedea mai mult da-ti clik aici: http://www.panoramas.dk/fullscreen2/full22.html

“Creditul pe care-l acord lui Dumnezeu este direct proportional cu ceea ce-I cer. Ce cred despre Dumnezeu se vede in ceea ce cer de la El. Il cred mare, daca Ii cer lucruri mari. Il cred mic, neputincios, daca Ii cer lucruri mici.” Liviu Olah – Marea importanta a rugaciunii

Oamenii vorbesc atat de mult despre ea pentru ca nu au o stima de sine.

Cum poti sa obtii o imagine de sine mai buna?

Oamenii fac asta prin a se compara cu ceilalti din jurul lor (daca as fi mai frumos, daca as avea mai multi bani, daca as fi mai destept, daca as fii mai puternic,… decat cei din jurul meu, as avea o imagine de sine mai buna). Dar asta nu functioneaza, toate sunt trecatoare, nu vei putea sa avansezi la infinit pe cararile acestea. Daca imaginea ta de sine se bazeaza pe aceste elemente, la un moment se va duce.

Obtinerea semnificatiei ca persoana nu poate fi determinata de comparatia cu altii. Ne transforma in monstri, ne intoarce unii impotriva altora. Interesant ca biblia nu vorbeste despre imaginea de sine. Ea insa vorbeste cum sa obtinem semnificatie pentru viata noastra. In Psalmul 8 avem acest imn minunat: “Doamne cate de minunat este Numele tau pe tot pamantul!” si se incheie “Doamne cat de minunat este Numele tau pe tot pamantul!”. Daca vrem sa dam semnificatie pentru vietile noastre trebuie sa ne orientam spre a da slava lui Dumnezeu, noi ne gasim odihna cand noi ne micsoram si pe El il inaltam. In Psalmul 19 spune: “Cerurile spun slava lui Dumnezeu..” Tot ce a creat Dumnezeu face lucrul acesta: slaveste pe Dumnezeu. Daca vrem sa avem semnificatia pe care Dumnezeu ne-a destinat’o trebuie sa ne oprim sa ne concentram pe noi insine si sa ne concentram pe Dumnezeu.

“Iubeste pe Dumnezeu cu tot cugetul tau (mintea ta)” Marcu 12,30

Gandul reprezinta una din cele mai inalte facultati ale omului si in acelasi timp o functie vitala, cu rol director, decisiv pentru vaita nostra.

Spune-mi la ce te gandesti si iti voi spun cine esti (omul este ceea ce gandeste in timpul unei zile, chiar daca nu a ajuns sa faca ceea ce gandeste, este o chestie de timp, pana gandul va rodi o fapta, apoi un caracter)

Spune-mi la ce te gandesti si iti voi spune ce vei face (faptele noastre totdeauna sunt precedate de gandurile noastre. Dumnezeu a distrus omenirea din vremea lui Noe, pentru ca gandurile lor erau indreptate in fiecare zi numai spre rau. Asta ar trebui sa ne dea de gandit. Dumnezeu s-a uitat in mintile oamenilor si a vazut ce ar putea ajunge lumea cu siguranta. Asa punem spune la nivel individual. Gandurile cuiva se vad in glumele lui sau la manie, in momentelel cand el se scapa dintr-un motiv sau altu. )

Spune-mi la ce te gandesti si iti voi spune unde vei ajunge (daca gadnesti rau, rau vei trai, apoi caracterul iti va fi rau, asta iti aduce un destin departe de fata lui Dumnezeu – Iadul. Daca gandule tale se curatesc dupa Cuvantul lui Dumnezeu, dupa sfintii lui, atunci vei ajunge intelept ca ei, vei face ceea ce fac ei si caracterul tau se va sfinti dupa ei. Relatia cu Hristos, conversatia continua cu El in rugaciuni genereaza aceste ganduri si constitue secretul celor tari, oamenilor care continua sa creasca in ciuda contextelor potrivnice)

Iubeste pe Dumnezeu cu toata mintea ta!

1. Focalizandu-ne pe oportunitati si nu pe obstacole. (Nu vorbi de giganti, nu privi la ei, tu esti o lacusta, etc.  Ci  focalizeaza-te pe ce iti promite Dumnezeu: struguri, Tara unde curlge lapte si miere)
2. Privind inainte si nu inapoi (nu te uiti la ce aveai in Egipt. Nu te uita in prezent: pustiu, mana, (Dumnezeu poarta de grija oricum) ci uitate inainte: canaan, tara unde curge lapte si miere)
3. Crezand ceea ce Dumnezeu poate sa faca prin oameni (Iosua spune ca se poate prin Dumnezeu, Caleb spune ca ii vom manca pe cei uriasi, Dumnezeu este cu noi!)
4. Reamintindu-ne promisiunile lui Dumnezeu (Dumnezeu promite, El se angajeaza ca va face asta, este onoarea Lui in joc daca nu se va implini. A fost ideea lui Dumnezeu, nu un moft al tau.)
5. Bazandu-ne pe puterea lui Dumnezeu si nu pe puterea noastra (Au fugit pentru ca se gandeau ce puteau face ei, daca s-ar fi gandit ce ar fi putut face Dumnezeu, si-ar fi adus aminte ce victoriile precedente. Ar fi avut mai multa nadejde, perspectiva, viziune).

autor : Paul Kisslic

Am participat la un curs in care s-a discutat despre tendintele culturale si contextul in care ne aflam noi.

Ma gandeam ce credeti despre aceste tendinte, ce pareri aveti despre acestea?

– Persista o tendinta “marcionista” (exclude invatatura vechiului testament) in teologie si in randul poporului crestin.
– Dorinta de aplicare instant a promisiunilor divine, a formarii spirituale, dar nu este binecuvantat ce creste repede la inceput.
– Exista o neintelegere a legii in poporul crestin.
– Crestinismul tinde sa devina semi-gnostic (separa viata sufletului de cea a trupului: ce faci in trup nu afecteaza ce este in sufletul tau).
– Autonomia personala creste, oamenii nu mai vor sa le spuna Dumnezeu ce sa faca.
– Avem o distanta culturala tot mai mare fata de textul biblic
– O confuzie de interpretare a textului biblic, oamenii sunt foarte subiectivi, mai degraba decat obiectivi.
– O blocare a cunostintelor despre textul biblic, in ciuda resurselor existente, datorita invaziei informatice datorata tehnolociei comunicarii din ultimii ani.