În pilda celor zece fecioare n-i se spune să veghem, dar mai apoi în pildă se spune că toate fecioarele au adormit. Vegherea are alt sens în cazul acesta în afara aceluia de a nu adormi, şi anume vegheaţi să aveţi untdelemn în candelă. Noaptea este aşa de mare încât plida, pe drept, ne spune că vom adormi cu toţii. Atunci vegherea ce rost mai are dacă întunericul este aşa de mare? Are rostul „untdelemnului”. Cinci fecioare au avut untdelemn în candele, altele nu au avut. Ştim că în scripturi untdelemnul este simbolul Duhului Sfânt. Aceasta înseamnă că trebuie să veghem într-o privinţă şi anume în ceea ce priveşte relaţia cu Dumnezeu. Untdelemnul este Duhul Sfânt, iar Duhul Sfânt este Dumnezeu. Veghează asupra relaţiei cu Dumnezeu! Nu poţi să fii plin cu Duhul Sfânt în afara unei relaţii reale, pure şi atutentice cu Dumnezeu. Aici ieşim din sfera oricărui cult şi spunem că cine nu are o relaţie adevărată cu Dumnezeu prin credinţă şi prin Cuvântul lui Dumnezeu, nu are nici o garanţie în ziua venirii Fiului Omului. Să veghem să umblăm zilnic cu Dumnezeu, ca Enoh. Dacă cineva nu umblă zilnic cu Dumnezeu prin credinţă, nu îi foloseşte să spună că a avut cândva o experienţă cu Dumnezeu.
Învaţă să trăieşti personal cu Dumnezeu pe baza Sfintelor Scripturi, acest lucru îţi va fii de cel mai mare folos! Acesta ar trebui să fie scopul religiei în definitiv.