Căci oricine se înalţă va fi smerit; şi oricine se smereşte va fi înălţat.” (Luca 18:14)
În construcții, lucrurile sunt relativ clare, o construcție nu poate depășii în greutate capacitatea de susținere a temeliei. Au fost astfel de erori în construcție în care efectul a fost complicat, clădirea s-a surpat, sau s-a prăbușit. În viața practică lucrurile s-ar traduce așa: construcția este reprezentată de abilitățile, funcțiile noastre, iar temelia este caracterul nostru, dreptatea noastră. În viață lucrurile tind să nu fie așa clare, pentru că lumea ne învață greșit, în ciuda atâtor eșecuri, iar noi tot continuăm să o urmăm. Suntem învățați să punem accent pe îndemânare, pe abilități, să le dezvoltăm și să le tot dezvoltăm. Este în regulă cu asta, dar nu avem pe ce să le zidim, dacă nu dezvoltăm și caracterul nostru, integritatea noastră: dragoste, bucurie, pace, răbdare, bunătate, stăpânire de sine, etc. Dacă avem abilități multe și nu avem caracter, într-o zi ne vom prăbuși. Clădirea pe care am zidit-o se va prăbuși. Așa se întâmplă cu oamenii talentați care nu își pot desfășura activitatea, fiind blocați de un gol caracterial. Dacă vrem să construim în mod eficient și biblic, să ne smerim, adică să construim caracterul nostru și atunci Dumnezeu ne va înălța. Să îmbunătățim nu numai abilitățile noastre, ci și caracterul nostru. fiecare cărămidă în sus, trebuie să aibă și una în jos. Dacă vrem să ne înălțăm, să ne și coborâm.
Să nu uităm de caracter și integritate adevărată, alături de celelalte lucruri pe care le facem!
romoflorin 