Un tânăr era așa frământat de fericire, unde se găsește ea, ce trebuie să facă pentru a o avea, încât într-o noapte a avut un vis. Se făcea că era împreună cu Domnul Isus pe un drum. El fiind așa de frământat de subiectul fericirii a întrebat pe Domnul: ”Doamne ce este fericirea? Unde o pot găsi? Ce trebuie să fac pentru ca să o obțin?” La care Domnul îi răspunde: ”Du-te și adu-mi apă de la fântâna din deal, și apoi îți voi spune ce trebuie să faci ca să fii fericit”. Băiatul bucuros s-a dus în deal, dar la fântâna era o fată așa de frumoasă, așa de bună și plăcută, încât i-a atins inima, apoi ia umplut inima ca a uitat cu totul de sarcina Domnului de a-i aduce apă. Așa era plin de fata aceea că s-a însurat cu ea, au zidit o casă, au avut doi copii, au fost fericiți un timp, apoi au venit niște ape mari în satul acela și i-a luat casa, i-a luat copii, și i-a luat și nevasta. Rămas singur și pustiu omul nostru pe un deal lângă o fântână, cu capul plecat și amărât a spus: ”O, deșertăciune a deșertăciunilor, totul este deșertăciune și goană după vânt! Iată am rămas singur din nou…” În clipa aceea o mână îl bătu pe umăr și îi zise: ”Ai uitat să îmi aduci apă din fântâna din deal după cum ți-am zis?” A tresărit omul nostru realizând într-o clipă că uitase ce îi spusese Domnul să facă… Dar tot în clipa aceea a înțeles ce este fericirea. Totul este trecător în lumea aceasta, doar ceea ce faci pentru Domnul rămâne.
Să ascultăm, dar, încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om. (Eclesiastul 12:13)
sursă foto
romoflorin 
.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Funcomprimisingliberal.blogspot.com%252F2012%252F06%252Feccentric-circles.html%3B320%3B319){kind=link}