Am gasit acest proverb rabinic pe blogul lui „Tanar liber” si mi-a placut asa de mult:
Fiecare om trebuie să poarte la el două bucățele de hârtie și să se uite la ele în fiecare zi. Pe una să scrie: „Ești ca țărâna și cenușa.” Și pe cealaltă: „Pentru tine a fost creat universul.”
romoflorin 
frumos…. 😀
Incantat de vizita „un nou sens”! 🙂 La multi ani si sa facem si noi cum spun rabinii in anul care vine! 😀
multumesc
si eu sunt de aceeasi parere 😀
Mi-a placut foarte muult! Dumnezeu sa ne ajute sa fim constienti de aceste lucruri!
Da, asa este, si de unul si de altul. 🙂
E buna. Eu am citit chestia asta dar in loc de hartie erau pietre. Poate nu se inventase hartia 😉
Claudiu e bine si cu pietre, numai de am tine minte. 🙂 Poate ca pietrele arata ca sunt adevaruri de neclintit, pe de alta parte.
Imi place :)..ma gândesc.. daca am citi in fiecare zi doar prima bucăţică de hartie „esti ca ţărâna”, cred că sentimentele de inferioritate ne-ar impiedica să facem vreun pas înainte, iar daca am citi în fiecare zi doar a doua bucăţică „pentru tine a fost creat universul” atunci ne-am îngâmfa aşa de mult încât mândria nu ne-ar lăsa sa facem vreun pas în direcţia bună..Trebuie să le citim pe amândouă ca să avem acel echilibru.. 😉
Da, si eu le gasesc foarte bine puse impreuna. Este bine sa ne amintim de amandoua de’o potriva. 🙂
As mai adauga 🙂 ca acest proverb se refera la faptul de a nu cadea doar intr-o extrema, se refera la omul care trebuie sa priveasca la conditia lui, dar in acelasi timp si la promisiunile lui Dumnezeu. Daca un om va privi doar spre pacat si boala, nu se va face bine niciodata. Dar, daca constient fiind de starea lui va alege sa priveasca inspre Domnul, va ajunge sa fie vindecat. Dumnezeu stie ca suntem doar lut, dar in acelasi timp ne ofera Dragostea Sa si dreptul de a ne face copii ai Lui. Ioan 1.12 „Dar tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu.” Acest nou statut nu va anula conditia noastra umila. De aceea, este necesar sa le privim pe amandoua in acelasi timp.
daca noi sintem nevoiti sa citim zilnic cine sintem ca sa nu uitam ,cred ca avem o mare problema
-adica inseamna ca inca nu am ajuns sa nu mai traim noi ce Hristos sa traiasca prin noi
-daca cineva il are pe Domnul in viata lui ca Stapin si Domn ,ar fi cine sa ne aminteasca cine sintem
-daca am avea Mingiietorul Duhul Sfint cu noi si in noi am avea cine sa ne aduca aminte ,cine sa ne invete ,cine sa ne conduca in tot adevarul
-daca noi pretiondem ca il avem pe Domnul ,ca sintem sub calauzirea Duhului Sfint si totus uitam cine sintem ,avem o mare problema
:)..Mă întreb..oare cei născuţi din nou şi in care locuieşte Duhul lui Dumnezeu nu mai sunt nevoiţi să citească Biblia? De ce continuăm să o citim? Pentru că „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare buna.(2 Timotei 3:16,17). Şi pentru că suntem încă pe pământ ştim că „firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pământeşti: sunt lucruri potrivnice unele altora, aşa că nu putem face tot ce voim.(Galateni 5:17). Dar avem într-adevăr, o mare problemă dacă nu avem dragoste..Ioan 13:35 „Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.”
Va multumesc ca ati raspandit acest scurt gand!
Desi am intarziat destul de mult cu multumirea, doar acum am vazut ca ati postat acest gand pe blogul dumneavoastra.
Dumnezeu sa va binecuvanteze frate Florin!:)
Timotei, niciodata nu e prea tarziu! Imi plac gandurile tale.
Sa fii binecuvantat!