Comportamentul omului in fata raului

O echipa de cercetatroi si psihologi au facut niste sudii asupra comportamentului uman in paralel cu comportamentul altor animale. Au ajuns la o concluzie nefavorabila noua: „Omul este singurul dintre creaturi care atunci cand o ia pe un drum gresit, merge mai repede”. Studiul este serios si documentat, cer scuze ca nu stiu numele acelui medic coordonator, daca ii scrieti fr. Paul Negut va spune 🙂

Realmente cercetarile au scos la iveala, ca majoritatea animalelor cand gresesc un drum, sau ceva nu este in regula, incetinesc mersul, devin suspicioase, si reactiile sunt in avantajul lor. Omul reactioneaza cel mai rau din toate acestea, in ciuda superioritatii lui nete fata de toate animalele.

Cum explicati acest comportament? De ce asa?

10 gânduri despre „Comportamentul omului in fata raului

  1. explicatia cred ca e liberul arbitru. Domnul ne-a lasat optiunea alegerii, dar ne-a dat si o constiinta (pe care animalele nu o au).
    Iar noi avem ceva in minus fata de animale: un simt care, in timp, prin ruperea de Creator s-a atrofiat: instinctul. Acesta este ceea ce le determina pe animale sa devina circumspecte.
    Pe cand omul, datorita parerii inalte pe care o are despre el insusi, a faptului sa STIE ca poate alege, se increde in el insusi. Porneste la drum cu un mic pacat, o abatere insignifianta (in propriii lui ochi) iar apoi, zi de zi, mai adauga cate unul, cate unul, se indreptateste si se abate de la cale.
    Pana nu se va simti INCAPABIL sa-si rezolve singur situatia nu va apela la Creator.
    Eu asa cred, ceea ce am scris e o parere personala.

  2. Violeta:
    asta e ceea ce vad si eu. Departarea de Dumnezeu a distrus in noi un simt protector, si a venit in locul lui mandria, pacatul, care il face pe om sa aibe o parere inalta despre sine (ireala), facandul sa se avante cu atata elan in ceea ce este mai rau pentru sine.

    In cuvinte biblice: orbire spirituala si robie.

    Trezirea vine cand putem sa vedem ca suntem incapabili fara El, intradevar.

  3. Nu cred ca explicatia e liberul arbitru. Intr-adevar noi putem sa facem ce vrem noi, dar si animalele pot.
    Cred ca este vorba despre firea noasta pacatoasa care ne atrage in propriile pofte iar in al doilea rand e vorba despre Satan care odata ce ai intrat in terenul lui, nu poti iesi altfel de acolo de cat ciufulit. Un compromis atrage dupa el, altele si altele, e o lupta pe viata si moarte aici.

  4. Se face tot mai multa lumina. Liberul arbitru, chiar daca este inca acolo, este asa desechilibrat ca abea ii mai poti spune liber. Firea pamanteasca guverneaza, si de fapt in realitate noi suntem robiti pacatului. Putem alege in lucrurile neesentiale, as spune acelea care pentru Satan si firea pamanteasca nu sunt semnificative. Cand incerci sa faci ceva pentru mantuirea ta, acolo incepi sa realizezi prezenta firii pamantesti si a satanei, pana atunci, „somn de voie” 🙂

  5. Este interesanta concluzia studiului. Eu cred ca ar putea fi multe motive care pe oameni sa-i faca sa treaca mai repede: 1. frica – am observat multi oameni carora atunci cand le este frica in loc sa se opreasca ei merg inainte incercand sa treaca mai repede prin probleme sau necaz; 2. mandria – noi oamenii suntem asa de orgoliosi si de mandri ca suntem convinsi ca alegerile noastre sunt mai bune decat ale semenilor nostri (sau animalelor?); 3. inconstienta – oamenii sunt absolut inconstienti in multe circumstante si nu-si dau seama de pericol, nu-si dau seama ca sunt pe un drum gresit; 4. cinismul – „nu se poate sa ni se intample noua” si multe altele. Cred ca e tocmai gandirea sofisticata a omului fara Dumnezeu care il face sa se creada mai tare. Din pacate multi oameni se multumesc doar cu viata asta; Eternitatea e o legenda pentru ei. Fiecare om isi alege drumul insa fara sa-L intrebe pe Dumnezeu daca e cel bun; fara sa stea de vorba chiar si atunci cand e tras de maneca de El. Oamenii sunt mult prea ocupati si grabiti spre infern – din pacate. Si El care parca sangereaza inca pentru noi.

  6. Ehh, greseli. Am deschis comentariul tau sa incep sa il corectez, mi-am suflecat manecile si cand sa ma apuc de treaba, una sau doua daca am gasit. Mai este vreuna? La mine e tare, eu scriu, ma verific, totul e perfect. Si apoi vine sotia si imi arata vre’o doua, trei greseli. Si aceiasi ochi care vedeau textul perfect inainte, observa greselile mai tarziu!? 😀 Care stii sa imi explici fenomenul?

    Imi plac explicatiile tale! 🙂 (la articol)

  7. Mariutza…ma grabeam sa dau un raspuns…cind vad ca tu mi-ai luat-o inainte. Si eu cred ca mindria ne fura de foarte multe lucruri in viata, si ne pune in situatia de-al avea ca tovaras pe cel ce a adus acest pacat pe pamint…
    Nu avem suficient instinct sa ne aparam viata cita mindrie sa ne aparam orgoliul…
    Ieri am citit pe blogul unor netaiati imprejur care discutau pe tema…sa dea dovezi stiintifice ca Dumnezeu exista…si am luat de acolo o fraza pe care am scris-o jos. Care zicea…”Este depresiv sa crezi ca „omul” este cel mai bun lucru pe care universul asta il poate oferii”. Si m-am gindit…cit adevar…

    Intr-o alta idee…am deschis si eu un blog si am un mic concurs de poezii. As fii foarte fericita daca cineva din grupa asta „faina” de romani, ar participa. O cutie mare de ciocolata va fi premiul celei mai bune poezii. Si va astept …la
    http://www.rodicabotan.blogspot.com
    Multumesc…Rodica

  8. eu cred ca se intampla acest lucru pt ca omul din fire e foarte curios si de aceia vrea sa vada mai mult decat ii normal si nepericulos si se risca sa pentru a vedea sau a invata mai multe de aceea omul a ajuns cel mai destept animal de pe planeta

    1. da, ideea este ca are reactii gresite, alte animale, merg mai incet mai prudent. Omul.. 🙂 intelegi ce zic, merge mai repede cand ar trebui sa fie mai nesigur si sa o ia mai incet.

      Este in Biblie un verste: Proverbele 1:16 „Căci picioarele lor aleargă la rău şi se grăbesc să verse sânge.”

Răspunde-i lui rb. Anulează răspunsul