Dumnezeu spune ca ne-a dat fiecaruia un dar si la judecata ne va trage la raspundere de ce am facut cu „talantul” pe care l-am primit de la El.
Sunt multi oameni care spun: nu imi cunosc darul spiritual? Inca nu l-am identificat? Si pot fi sincere aceste cuvinte, insa asteptarile pot fi diferite.
Darul spiritual nu este de asa natura ca sa iti slujeasca tie, nu satisface orgoliu, nu este usor sa iti exerciti darul spiritual. Darul spiritual este pentru altii, si numai pentru mantuirea altora, si tu te uzi cand uzi pe altii, dar binecuvantarea o primesti in taina de la Dumnezeu, in rest trebuie sa fi statornic, sa muncesti din greu, sa alergi cu diperare dupa un singur suflet ca Filip dupa famenul etiopian, si apoi sa il lasi sa se duca nu stii tu unde… Ca sa iti exerciti darul trebuie sa induri critica si sa poti sa taci, sa rabzi esecurile adesea, sa biruiesti ispita competitiei, sa iubesti neconditionat, sa lucrezi independent de plata sau rasplata si pana la capat, sa te topesti ca o lumanare arzand, in timp ce altii sunt luminati sa nu cada in „groapa” si nu iti sunt recunoscatori decat putini, foarte putini din ei.. va trebui sa stai si sa lucrezi cand altii se distreaza, relaxeaza, tu va trebui sa te tii in forma pentru ca altfel rasul lor se va intrepta impotriva ta apoi.. Credinta in Dumnezeu va fi piatra ta de temelie, rugaciunea si scriptura mediul tau ambiant pentru multe ore pe zi.. Trebuie sa iti infrunti ispitele pentru Dumnezeu si nu doar pentru oachii altora.
Ce astepti tu de la darul tau spiritual, implinire personala? Poate spiriutala, dar nu este chiar ce crezi, nu e ceva comod si liber. Este o sarcina, o responsabilitate, un mandat sfant, vei ajunge sa spui ca Pavel: „Este vai de mine daca nu vestesc Evangheia!” Acesta este darul spiritual, nu mandria, implinirea mea in fata altora, singurul mod in care vei putea trai.
In trei cuvinte pentru identificarea darului cred ca importante sunt: rugaciunea, Scriptura si implicarea.
Cei mai mari dusmani ai darului spiritual sunt: planurile personale, comoditatea si neincrederea in Dumnezeu (frica).
romoflorin 
Mulțumesc pentru acest articol!
Anddij:
Cu placere.
Sa fi binecuvantat potrivit cu darul tau! 🙂
Sa ne binecuvinteze Domnul prin articolul tau Florin prin a lasa la o parte comoditatea si a ne implica „cand altii se distreaza, relaxeza…” punind in negot darul daruit de Domnul pentru altii!
Salutare Andrei! 🙂
Ma bucur sa te vad pe aici! Amin! la ce ai spus tu.
6 De aceea îţi aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu, care este în tine prin punerea mâinilor mele.
7 Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.
Mi-a vorbit Dumnezeu minunat pe aceasta tema si cred ca e foarte important ceea ce ai spus tu, Dumnezeu sa ne dea putere sa lucram pentru El cu tot ceea ce suntem.
Andrei C:
Este asa de mare nevoie de lucrare potrivit darului, ca de aer!
Sunt multi invidiosi si frustrati intre cei ce isi spun crestini, si asta pentru ca poftesc la darul altora si roadele acestora.
Doamne ajuta!
Cel mai mare duşman al darului spiritual este pseudocreştinismul vostru, care compromite creştinismul autentic.
Noi ne bazam pe biblie cand spunem acestea, tu pe ce te bazezi?
scardanelli, ce intelegi tu prin crestinism autentic si prin pseudocrestinism? Fa o diferentiere mai clara – din punctul tau de vedere, bineinteles.