Psalmul 23 este unul din psalmii mei favoriti, l-am invatat pe dinafara, uitati:”Domnul este pastorul meu: nu voi duce lipsa de nimic. El ma paste in pasuni verzi, ..” Dar de unde stiti voi ca il spun pe dinafara? 😀 asa ca ma opresc aici.
M-am gandit la versetul acesta spus de David: „Fericirea si indurarea ma vor insoti in toate zilele vietii mele”, oare asa sa fie? Ce, David nu a avut necazuri? A fost numai fericit in toate zilele vietii sale? Eu cred ca expresia se explica prin partea doua a versetului „si voi locui in Casa Domnului pana la sfarsitul zilelor mele”. Aici intradevar este un loc de unde pur si simplu nu vei auzi vre’odata vesti rele: „Dumnezeu a fost dat jos din domnie prin uneltire”, „Imparatia Cerurilor nu mai are resurse pentru noii convertiti”, etc. Insa pentru a putea trai aceasta realitate perfecta si indistructibila a lui Dumnezeu trebuie sa intri in casa lui Dumnezeu, dar nu pe usa, ci prin „Usa” care este Iisus Hristos (adica facand legamant de credinta cu Hristos). El a spus: „Eu sunt usa oilor”, „Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine”. Daca crezi in Fiul, vei primi dreptul sa te numesti copil de Dumnezeu. Asta te va face ca sa traiesti in inima ta stabilitatea imparatiei lui Dumnezeu. Stii ca niciodata nu va trece, nu se va clatina, ea continua sa creasca. In toate zilele vietii tale te poti gandi la ea si ea nu se va schimba. Un „american” in vizita prin romania, nu prea gusta saracia, nedreptatea, umilinta romanului de rand, pentru ca el are o alta cetatenie, o cetatenie care ii face cinste, si ii aduce o multime de avantaje si privilegii. Ceva similar este si cu noi atunci cant prin Hristos primim aceasta „cetatenie cereasca”.
Eu cred ca atunci putem sa il intelegem mai bine pe David: „Da, fericirea si indurarea ma vor insoti in toate zilele vietii mele”
Doamne ajuta!
Dar oare cati inteleg aceste realitati?
romoflorin 