“Fiule da-mi inima ta si ochii tai sa gaseasca placere in caile Mele” Pv. 23, 26
Daca dai lui Dumnezeu inima ta, care este bordul de control al vietii, adica ceea ce alegi tu de buna voie, ceea ce iti doresti tu insuti. Cineva spunea ca inima ta este evidentiata de ceea ce faci in timpul tau liber, sau cand nimeni nu te vede. Aceea esti tu cu adevarat. Inima aceea trebuie sa o dai Domnului si satunci el va face din tine o faptura minunata. Noi in realitate nu stim ce este cel mai bine pentru noi, desi avem o serie de dorinte si preferinte. Dumnezeu este cel ce stie ce este cel mai bine pentru noi, dupa cum si medicul ne sfatuieste ce este mai bine sa mancam sau sa facem ca sa ne fie bine. Nu totdeauna la medic, ceea ce iti place sa mananci iti face bine. Asa este si cu Dumnezseu, ceea ce iti face tie cel mai bine nu sunt dorintele tale, care adesea isi au originea in mediul tau inconjurator, anturaj, prieteni, mass-media. Daca dai inima ta lui Dumnezeu, El iti va ghida viata, si asta este mai sigur decat daca ai avea viata in propriile tale maini, cum considera unii, dar de fapt inima lor este in bratele culturii in care traiesti, sa in bragele modei, sportului, fiecare de domeniul in care este prins.
romoflorin 
A dărui inima celui care este prin sine Binele şi Viaţa înseamnă a trăi cu adevărat iar această dăruire este de fapt un bine pe care ţi-l faci singur. Cel mai mare!
Este un bine pe care ti-l faci singur.. foarte bine spus. Din pacate multi oameni nu isi mai pot face bine singuri, nu mai disting binele de rau in asa fel ca sa isi faca singur bine. Se spune ca un soarece daca musca otrava de undeva, transmite familiei sau celorlalti soareci sa nu mai treaca pe acolo si ceilalti il asculta. Oamenii nu sunt asa! Daca musca cineva otrava, chiar daca spune si celorlalti sa evite chestia, pana nu musca toti nu se lasa. Mai rau devin curiosi, vor sa vada neaparat ce gust are.. 😦
Dar ma bucur de concluzia ta Ana 🙂