“De ce va uitati cu ochii tinta la noi, ca si cum prin puterea noastra, sau prin cucernicia noastra am fi facut pe omul acesta sa umble” (Fapte 3,12)

Dupa ce Petru impreuna cu Ioan vindecase pe ologul de la poarta templului, oamenii se uitau la ei ca la niste oameni deosebiti, cucernici. A fi cucernic inseamna a fi un om care impresioneaza, castiga inimile celorlalti. Oamenii dupa ce Petru si Ioan vindecase pe acel olog, se uitau la ei cu uimire, si Petru riposteaza: “de ce va uitati la noi, ca si cum prin cucernicia noastra am fi facut pe omul acesta sa umbel”. Petru cauta sa scape de aceasta ispita a cucerniciei, a oamenilor deosebiti. Oamenii imediat te lauda daca faci o “minune”, practic nu este prea greu sa impresionezi pe oameni, din pacate, depinde ce urmaresti. Petru nu urmarea sa fie un om cucernic, acum ar fi fost momentul sa se lanseze, daca asta cauta. Insa el a optat sa fie un martor al lui Hristos si nu un om cucernic, deosebit, macar ca Duhul Sfant il facuse deosebit. Oamenii cucernici cauta slava lor, martorii cauta sa aduca slava lui Hristos. Martorii marturisesc despre Hristos, ce a facut El, cucernicii vorbesc despre ei insisi, ce au facut ei, etc.

Ma gandesc la liderii spirituali de astazi, nu mai sunt martori ai lui Hristos, asa cum era Petru, ci mai degraba cucernici “in Numele Domnului”.