Cand Satan a ispitit pe Isus (Matei 4,1-11), vedem ca el avea un scop precis:

–       El nu era nicidecum agresiv, in mod vadit rau sau neplacut, dimpotriva era subtil, placut, interesat de nevoile Domnului: fizice (foame), sufletesti (slava lumii), duhovnicesti (slava cerului de pe streasina templului).

–       Singurul scop al Satanei era sa il faca sa greseasca cu cel mai mic lucru fata de Dumnezeu. Tot ce poate sa iti faca cel rau este sa te faca sa te certi, sa gresesti cu ceva, nu fata de el, ci fata de Dumnezeu. Cel rau vrea sa creeze cea mai mica fisura intre tine si Dumnezeu. Dupa ce ai facut asta, legile universului si ale firii sunt de asa fel incat tu devii din ce in ce mai robit lui.

–       De aici vedem utilitatea tintei legii: sa iubesti pe Dumnezeu cu tot ce ai, si pe aproapele tau ca pe tine insuti.

Tine-ti relatia stransa cu Dumnezeu! Pretuiti acest lucru! E cel mai de pret lucru din viata noastra. Lasati restul, toate isi pierd valoarea sau si-o primesc in functie de acest lucru.

Diferenta intre Satan si Dumnezeu, in modul de lucru este: Satan te face sa actionezi, apoi iti dai seama ce ai facut; Dumnezeu te face sa iti dai seama ce faci si apoi sa actionezi.

De aceea Satan vorbeste: „Trebuie sa faci acest lucru, fa-o!” Iar Dumnezeu spune: „Asculta Israele! Cine are urechi de auzit sa auda!”

Fratele Bill Gothard spunea: Stresul incepe cand nu reusim sa recunoastem ca situatiile dificile din viata sunt menite de Dumnezeu pentru beneficiul nostru.

„De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său”. Rom. 8,28

Recunoasterea suveranitatii lui Dumnezeu are un efect curativ pentru sufletele noastre, am fi mai increzatori, mai linistiti in toate imprejurarile nefaste ale vietii daca am crede cu tarie ca nici un fir de par nu ne cade la pamant fara voia Lui, si nici o pasare nu cade la pamant fara stirea Lui.

Sa ne concentram sa descoperim de ce a lasat Dumnezeu sa se intample asa! Care este planul Lui si sa colaboram cu El.

„Eu si Dumnezeu formam majoritatea” spunea M. Luther. Cand privim viata din perspectiva lui Dumnezeu este mai clar, este mai bine, mai sigur. Stim ca El este tot timpul in control, tot timpul lucreaza, si acum o face la fel ca la inceput. Orice haos El il dirijeaza, orice dezordine este in slujba Lui intr-un fel.

1. Vizeaza restaurarea personalitatii noastre – v.22
   1. Dragostea – este de trei feluri: eros = dragostea fizica, are la baza atractia fizica si activitatea hormonala; fileo = dragostea intre camarazi, are la baza schimbul de beneficii; dragostea agape = dragostea neconditionata, care se da pana al sacrificiu.
   2. Bucuria – Domnul ne indeamna sa ne bucuram pentru ca numele noastre sunt scrise in ceuri  (Luca 10,20). Aceasta bucurie este permanenta si nu depinde de lumea aceasta. De asemenea sa ne bucuram in El (Domnul). Aceasta bucurie depinde de credinciosia Lui, protectia Lui.
   3. Pacea – Adevarata pace incepe atunci cand ne impacam cu Dumnezeu prin Isus Hristos. Pacea lui Isus nu este ca cea din lume, cazuistica, dependenta de o multime de factori, pacea lui Hristos este sigura, este stabila. Pacea lui Hristos ne pazeste gandurile si inima. Filipeni 4,7
2. Vizeaza abilitarea pentru slujire – v.22 Continuă lectura „Roada Duhului Sfant – schita” →

La indemnul Elenei, am scris cateva randuri despre „complexul de inferioritate” Voi scrie cateva lucruri pe care deja le stiu si la nevoie voi mai reveni cu alte informatii si cercetari. Voi incepe cu cateva ganduri ale pastorului Norman Vincent pe acest subiect. El spunea:

“Dacă eşti în situaţia: „Cred extrem de puţin în mine însumi” trebuie să faci doi paşi:

1. Să descoperi de unde vin aceste sentimente de neputinţă
2. Repetaţi dimineaţa, la prânz şi seara „Pot totul în Cristos care mă întăreşte!” Filipeni 4,13 sau/şi „Dacă Dumnezeu este pentru noi cine va fi împotriva noastră?” Rom. 8,31.

Sentimentele de vinovăţie nu de puţine ori îşi află izvoarele în copilărie. Un tânăr provenit de la ţară, vorbea în plus pentru a fi privit, într-un fel cu respect şi invidie. Folosea această metodă pentru a-şi satisface dorinţa de a-i fi recunoscute meritele. Continuă lectura „Despre complexul de inferioritate” →

Am gasit aceste zicale pe blogul fratelui Daniel Branzai. Sa reflectam asurpa lor:

1. Rugăciunea nu este o „roată de rezervă” pe care să o scoți când ești în necaz, ci este „volanul” care conduce pe calea corectă tot timpul
2. De ce parbrizul este așa de mare, iar oglinda retrovizoare este așa de mică? Pentru că trecutul nu este atât de important ca și viitorul. Deci, privește în față și mergi înainte.
3. Prietenia este ca o carte. Îți ia câteva secunde să o arzi, dar îți trebuie ani ca să o scrii.
4. Toate lucrurile sunt vremelnice în viață. Dacă îți merge bine, bucură-te, că va trece oricum;dacă merge rău, nu te îngrijora, și asta va trece.
5. Prietenii vechi sunt ca aurul!Prietenii noi ca și diamantul.Dacă capeți un diamant, nu uita aurul.Ca să ții un diamant vei avea nevoie întotdeauna de un support de aur.
6. Adesea când ne pierdem nădejdea și credem că am ajuns la capăt, Dumnezeu zâmbește de sus și zice : Liniștește-te, scumpule, este doar o curbă, nu sfârșitul drumului.
7. Când Dumnezeu îți rezolvă problemele, ai încredere în abilitățile Lui.Când Dumnezeu nu îti rezolvă problemele înseamnă că El are încredere în abilitățile tale!
8. Un orb a întrebat pe Sfâtul Anton :„Poate fi ceva mai rău decât pierderea vederii?” Sfântul a răspuns :„ Da, să-ți pierzi viziunea!”
9. Când te rogi pentru alții, Dumnezeu te ascultă și îi binecuvântează; deci,când ești în siguranță și fericit, adu-ți aminte că cineva s-a rugat pentru tine.
10. Îngrijorarea nu îndepărteză necazurile de mâine, ci alungă pacea de astăzi.

Traducere: Aurel Mateescu

Am gasit un material despre barfire scris de marele predicator Ioan gura de aur. Se spune ca acest om traia la tara, undeva retras, iar in weekend, venea si predica in orase mari, sambata si duminica in special. Predicile lui erau asa de puternice si patrunzatoare incat atragea multimi de oameni. In cele din urma a fost prigonit de oamenii bogati care erau deranjati de cuvintele lui nepartinitoare si necrutatoare.

Cititi va rog cum vorbea el de un subiect asa de subtil.

Sa fugim de bârfire, dragii mei!…

Nici o greseala nu-i mai mare ca ea – si nici mai usor de savârsit.

De ce? Pentru ca se savârseste mai degraba decât oricare alt pacat – si cuprinde repede pe cel ce nu baga de seama. Continuă lectura „Cuvinte alese despre barfire – Ioan gura de aur” →

Am gasit o istorisire interesanta despre cum inseala demonii pe oameni sa amane pocainta.

Este mai lunga dar cititi-o, ca va este de folos!

Era un calugar pustnic, ascet mare în pustie în partile Alexandriei, cu numele Ilarion, mare sihastru. Avea aproape o suta de ani.

S-a rugat lui Dumnezeu câtiva ani de zile: “Doamne, sa-mi arati mie care este sfatul dracilor cu care ei câstiga cele mai multe suflete pentru împaratia iadului! Care-i mestesugul lor si metoda de a-i Continuă lectura „Cum inseala demonii pe oameni” →

Definitia biblica a distractiei. Iat-o:

Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată. Eclesiastul 11,9

Cred ca ce trece peste aceasta definitie, vine de la cel rau.

Astazi adolescentii si tinerii noastri sunt plini de dorinta de distractie. Trebuie sa li se ofere explicatia biblica asupra acestui lucru si sa inteleaga ispita refularii tensiunilor vietii in ceea ce unii numesc distractie. Ce vreau sa spun: se intampla ca un tanar trece printr-o tensiune mai mare in viata, apropos, tensiunile adolescentei sunt printre cele mai mari din viata, sa stiti asta. Revin, si in urma acestei tensiuni el simte nevoia de bucurie, care este o reactia naturala, logica la suferinta. In cazul acesta trebuie sa stie ca adevaratul remediu pentru sufletul lui este rezolvarea inteleapta, biblica a problemei respective si nu distractia, care ar putea sa mai adauge in cele din urma la tensiunea deja existenta. Dupa ce ai rezolvat acel lucru, atunci te poti bucura in Domnul sau impreuna cu el. Atunci bucuria si distractia ta este temeinica si vesnica. Nimeni nu se poate amesteca in ea.

Fiti binecuvantati!

³să se ferească de vin şi de băutură îmbătătoare; să nu bea nici oţet făcut din vin, nici oţet făcut din vreo băutură îmbătătoare; să nu bea nicio băutură stoarsă din struguri şi să nu mănânce struguri proaspeţi, nici uscaţi.⁴În tot timpul nazireatului lui, să nu mănânce nimic care vine din viţă, de la sâmburi până la pieliţa strugurelui.

Cum va fi ziua de maine? Dupa cum ai semanat astazi! Daca ai semanat neghina in firea pamanteasca, fie si din greseala, nu te astepta sa seceri grau maine. Si nici nu iti dori sa se intample o minune in privinta aceasta. Domnul sa ne dea intelepciunea aceasta!

Mania are la baza atingerea drepturilor personale. Nu am ajunge la cearta cu nimeni daca nu s-ar atinge de drepturile noastre cineva.

O adolescenta avea o neintelegere serioasa cu sora ei mai mare, care ii lua hainele, impotriva vointei ei, i le purta si se mototolea, aruncandu-le sub pat. Asta o infuria pe drept pe sora cea mica. Pentru ca situatia sa fie si mai rea, mama ei lua apararea sorei mai mari de fiecare data.

Fata cea mica a fost sa sa se sfatuiasca cu un om al lui Dumnezeu despre cazul ei. Dupa ce sfatuitorul a inteles situatia i-a spus: „Problema ta este legata de drepturile tale personale”. „Ce sa fac? ” a intrebat exasperata fata. „Te-ai gandit vreodata sa iti dedici hainele lui Dumnezeu?” Ea a raspuns: „Asta suna ciudat. N-am auzit niciodata de asa ceva.” I-a explicat: „Un crestin efectiv va dedica lui Dumnezeu orice dobandeste, asa ca responsabilitatea rala a protectiei si a folosirii efective va ramane in grija lui Dumnezeu si in mainile Sale”.

Dupa un moent fata intreaba: „Ce se intampla daca sora mea continua sa le imprumute si sa le distruga?”  Continuă lectura „Mania – cauze si vindecare” →

Am citit o carte interesanta despre un subiect vast : „Cum sa biruim mandria”  Lectii de vindecare a mandriei din sfaturile Sfintilor parinti. O recomand cu caldura tuturor cautatorilor de Dumnezeu. Este cu adevarat cel mai raspandit pacat, este pasiunea si specialitatea Satanei si nu putem spune nici unul din noi ca nu am fost atinsi de acest pacat.

„Ca sa pricepi mandria, ca sa o simti, baga de seama cum te simti atunci cand cei din jurul tau fac ceva asa cum nu-ti place tie, impotriva voii tale. Daca in tine ia nastere in primul rand nu gandul de a indrepta cu blandete greseala, ci nemultumirea si mania, sa stii ca esti mandru, si inca profund mandru.

Iubire

Plecare

Continuă lectura „Cuvinte si imagini” →

Asculta-ma, fiule: iti vorbesc in timp ce dormi, cu o manuta sub obraz si cu buclele tale blonde si umede adunate pe fruntea plina de sudoare. M-am strecurat singur in camera ta. Acum doar cateva minute, pe cand imi citeam ziarul in biblioteca, am fost inabusit de remuscari. Am venit langa patul tau cu un profund sentiment al vinei.

Iata la ce ma gandeam, fiule: am fost mereu suparat pe tine, te-am certat pe cand te imbracai pentru scoala pentru ca te-ai sters prea repede cu prosopul pe fata. Te-am condamnat pentru ca nu ti-ai curatat pantofii. Am strigat nervos la tine pentru ca ai aruncat pe jos cateva din lucrurile tale.

Te-am considerat vinovat si de micul dejun. Varsai bautura, infulecai mancarea, iti puneai coatele pe masa. Iti ungeai painea cu prea mult unt. Si cand te-ai dus la joaca si am plecat la slujba, te-ai intors, mi-ai facut cu mana si mi-ai spus: „Pa, tati!”, iar eu m-am incruntat si ti-am raspuns: „Indreapta-ti umerii!”

Apoi a reinceput totul in aceeasi dupa-amiaza. Intorcandu-ma de la serviciu, te-am spionat; stateai in genunchi si te jucai cu bilutele. Sosetele iti erau gaurite. Te-am umilit in fata prietenilor tai aducandu-te acasa cu forta. Sosetele costau bani – si daca ar fi trebuit sa le cumperi, ai fi fost mai atent! Inchipuie-ti, fiule, asa se poarta un tata!

Iti amintesti, mai tarziu, cum eu citeam in biblioteca, iar tu ai intrat tiptil, cu o umbra de durere in priviri?

Cand mi-am ridicat ochii din hartie, enervat din cauza intreruperii, ai sovait in pragul usii.

„Ce vrei?” m-am rastit.

N-ai spus nimic, dar ai venit in fuga si te-ai aruncat in bratele mele si m-ai sarutat, cu manutele tale mici oncolacite in jurul gatului meu cu atata dragoste, pe care Dumnezeu insusi ti-a daruit-o si pe care nici nepasarea n-o putea ucide. Si apoi ai plecat, tropaind usor pe scari.

Ei bine, fiule, cateva clipe mai tarziu hartia mi-a alunecat din maini si am fost patruns de o groaza cumplita. Ce facuse din mine obiceiul? Prostul obicei de a cauta nod in papura, de a certa – asta era rasplata pe care o primeai fiindca nu erai baiat. Nu ca nu te iubeam; dar ceream prea mult de la anii tai fragezi. Imi stabilisem drept criteriu propria-mi varsta.

Si era atata bunatate, frumusete si adevar in sufletul tau. Micuta ta inima era la fel de desavarsita ca zorii ce invaluie triumfator dealurile domoale. Toate astea se adunasera in impulsul tau e moment de a te napusti sa ma saruti si sa-mi urezi noapte buna. Nimic altceva nu conteaza in aceasta seara. Am venit la capataiul tau pe intuneric si am ingenuncheat acolo, rusinat!

E o ispasire palida, stiu ca n-ai intelege toate astea daca ti le-as spune cand esti treaz. Dar maine o sa fiu un tatic adevarat! O sa-ti fiu prieten de nadejde, voi suferi cot la cot cu tine si voi rade cand razi si tu. O sa-mi musc limba inainte sa te cert. O sa repet mereu, ca intr-un ritual: „Nu e decat un pusti – un baietel si nimic mai mult”

Mi-e teama ca te-am tratat ca pe un barbat. Si totusi, fiule, acum ca te vad ghemuit si ostenit in patutul tau de copil, imi dau seama ca nu esti decat un copilas. Pana mai ieri te purta mama in brate si iti odihnea capsorul pe umarul ei. Ti-am cerut prea mult, mult pre mult.