Doua mari diferente intre barbati si femei!

Stimulii la care raspund barbatii si femeile.

image0041.jpg

Barbatii raspund mai usor la comenzi, femeile putin mai greu. Ca in fotografia de mai sus ?! 🙂 😀

Dincolo de gluma, este o diferenta complementara intre noi foarte mare. Barbatii sunt facuti mai simpli, dar si mai puternici, de aceea in situatii de criza este bine sa ai unul in preajma, el nu are multe butoane de apasat.

Iar femeia este este mai complexa pentru ca ea este inzestrata cu fumusete si meticulozitate, ea impodobeste totul, casa, viata, sufletul, copii, etc. Insa structura asta ii este foarte defavorabila daca nu are o temelie solida, adica principii sanatoase de viata (spre exemplu teorii care functioneaza in practica, bazate pe Scriptura. Moda de astazi nu intotdeauna are o baza practica, eficienta, ca sa nu mai spun ca de fapt complica lucrurile)

La cumparaturi in supermachet.

 in-magazin.gif

Aici este diferenta intre barbat si femeie atunci cand intra intr-un supermarket sa cumpere ceva. Cat timp ii ia fiecaruia si cat costa pe fiecare. Barbatul este marcat de linia albastra, iar femeia de linia rosie. Aici: „No coment”. Va las pe voi sa spuneti de ce? 🙂

Cum evolueaza relatia si timpul intre iubiti dupa casatorie !!

timp-de-calitate-dupa-casatorie.gif

O statistica arata c-am asa. Este tragic! Secolul nostru cu toate chestiile lui sofisticate cere din ce in ce mai mult timp si energie, asta explica aceasta statistica.

Si eu sunt casatorit si pot sa spun ca nu e chiar asa la mine, dar pot confirma ca in lumea seculara in special aceia care au un aer de superioritate fata de Dumnezeu si religie, este chiar asa in multe cazuri, de aici si certurile, neintelegerile, pentru ca cei doi incep sa nu mai aiba schimb de idei si fac un soc la un moment dat: „Cum de ei sunt asa de diferiti?” De fapt este foarte logic.

Explicatia la cei cu atitudine de superioritate fata de Dumnezeu si credinta, este ca si fata de oameni si partenerul de viata au cel putin aceeasi superioritate, spre defavoarea lor de data asta.

Dragostea si respectul trebuie sa fie impletita cu teama de Dumnezseu, altfel nu am nici o garantie ca maine nu imi schimb principiile.

Sa va iubiti mult si bine! (partenerul)

Ce mai vad oamenii prin Bucuresti? Platza Romania!

serbarea-lui-stefan-045.jpg

Un brad imens cat trei-patru nivele de bloc, masina premiu la poalele bradului, dar nu stiu cum o poti castiga.

serbarea-lui-stefan-071.jpg

Un trenulet care se invarte in jurul bradului de vre-o patru-cinci ori si giciti cat costa? 10 lei/copil. (100.000 lei vechi) 🙂

Prima data mi-am dat baietii jos din tren, cand am aflat pretul, imi venea sa il rastorn. In fine in alta zi mi-au facut un discount de 50% la suta. 😀 Cine zicea ca super-molurile sunt complicate si insensibile. Da de unde, tot ca la piata este. Chiar daca este de mirat.

serbarea-lui-stefan-074.jpg

Si foarte dragut, sunt si niste ingerasi (ma rog ingerite) care stau sa faca poze cu copii, sunt si printese, mos craciun, etc. Cu care vrei. Am ales ingerasul ca este mai Biblic !!!! 🙂

serbarea-lui-stefan-078.jpg

Raiul sau Iadul ultima destinatie (Bill Bright)

Iata ce spune un titan al Evangheliei despre Iad:

“În cele aproximativ 42 de luni de lucrare publică ale Domnului Iisus Hristos, Biblia surprinde doar 33 de momente în care Mântuitorul a vorbit despre iad. Fără îndoială că El a avertizat despre iad de mii de ori. Biblia face în total 167 referinţe la iad. Mă întreb care este frecvenţa cu care se face auzit de la amvoane astăzi un asemenea subiect. Mărturisesc că am eşuat în lucrarea mea în ceea ce priveşte prezentarea realităţii pericolului iadului prin comparaţie cu prezentarea dragostei lui Dumnezeu şi a beneficiilor relaţiei personale cu Hristos. Însă Iisus a petrecut mult mai mult timp avertizându-şi audienţa în ceea ce priveşte iminenţa Judecăţii şi a iadului decât vorbind despre bucuriile raiului… Nu am simţit niciodată nevoia de a mă focaliza în mesajul meu să le vorbesc oamenilor despre iad. Cu toate acestea, văzând declinul continuu al moralităţii şi vitalităţii spirituale în lumea zilelor noastre, precum şi creşterea indiferenţei faţă de viaţa de după moarte, îmi dau seama de nevoia prezentării mai ample a iadului…Astfel, am ajuns să îmi dau seama că, în ceea ce mă priveşte, tăcerea sau, mai grav, ignorarea ori desconsiderarea acestui subiect reprezintă neascultare în ceea ce mă priveşte. A păstra tăcerea în ceea ce priveşte destinaţia eternă a sufletelor este asemenea unui comandant de oşti care refuză să îşi avertizeze soldaţii cu privire la iminenţa atacului fatal din partea inamicului.”

[Bill Bright – “Raiul sau Iadul – Ultima ta destinaţie”, pag. 32, 48]

Lectiile craciunului

Imprejurarile in care s-a nascut Hristos ne transmit niste lectii spirituale:

1. Smerenia. Iisus s-a nascut intr-o iesle. Cati dintre noi ne-am nascut asa? Unii se intreaba dar de ce s-a nascut Iisus intr-o iesle ? De ce nu a avut macar un pat? Probabil ca vrea sa ne invete smerenia, fiecare parte cu importanta ei, in iesle era smerit, dar trupeste, spiritual nu era asa, pentru ca ingerii au dat vestea pastorilor, steaua au calauzit pe magi, Tatal a vorbit in vis magilor sa nu mai treaca pe la Irod la intoarcere. Spiritual era slujit de cerul intreg, fizic era doar intr’o iesle. Ce facem noi? De multe ori glorificam trupul: cu mancare, educatie, caldura, placeri si alte bunatati, iar sufletul nici macar intr-o iesle nu il punem, il lasam prada iadului de multe ori. Ar trebui sa ne gandim de craciun, atunci cand ne uitam la Iisus in iesle, sa mai luam din atentia pe care o dam trupului si sa o dam sufletului. Sa mai echilibram balanta.

2. Credinciosia. Aceasta lectie o invatam de la parintii Lui trupesti. Au fost chemati de Dumnezeu in Betleem. Maria era insarcinata, medicii astazi nu ar permite asta unei femei insarcinate. Dar Dumnezeu asa le-a cerut si ei asa au facut. Acolo nu era nici un loc pentru ei. Nu s-au intors acasa, ci au acceptat oferta cea mai joasa, grajdul. Ei nu aveau nevoie doar sa doarma, ci Maria trebuia sa nasca. E usor cat de cat sa dormi intr-un grajd, dar cum este sa nasti acolo ? Vedem cate obtacole au avut parintii trupesti ai Domnului Iisus, si totusi au fost credinciosi lui Dumneze in toate. Ar trebui sa invatam si lectia aceasta a craciunului, noi suntem asa de suparaciosi, daca Dumnezeu nu raspunde la o rugaciune, repede renuntam si spunem : “Eu m-am rugat, dar Dumnezeu nu a raspuns!”. Daca ceva nu merge in familie, la servici sau in biserica noi repede suntem nemultumiti: “Doamne de ce nu ne oferi conditii mai bune?” Iata parintii Domnului Iisus ! Ei ingrijeau de Printul Cerului si totusi n-au primit mai multa atentie decat o stim si totusi ei au fost credinciosi. Sa fim si noi credinciosi in ciuda lipsurilor !

Mesaj de craciun – Emanuil (Dumnezeu este cu noi)

„Iata fecioara va fi insarcinata, va naste un fiu si ii vor pune numele: “Emanuil”, care talmacit inseamna: “Dumnezeu este cu noi” (Matei 1,23)

Numele Domnului Iisus dat mai sus de ingeri « Dumnezeu este cu noi » ne spune cateva lucruri despre Iisus :

  1. Daca El este cu noi, atunci El nu este impotriva noastra, un trebuie sa ne gandim la El ca la un judecator, cenzor al pacatelor noastre. El este cu noi, de partea noastra, un a venit sa ne judece, ci sa ne mantuiasca, sa ne salveze, daca ne vom pocai de pacatele noastre.
  2. Daca El este cu noi atunci nu putem face tot ce voim. Ar trebui sa facem voia lui Dumnezeu, in special potrivit darului nostru. Nu toti stim sa cantam, sa predicam, sa conducem sau sa administram anumite lucruri, dar toti avem un dar, un talant primit de la Dumnezeu. Ar trebui sa lucram pentru Dumnezeu cu el. Sa nu mai pierdem timpul in competitii lumesti si nesanatoase. Sa ne urmam inima in Domnul si atunci vom fi impliniti !
  3. Daca El este cu noi, atunci nu mai suntem singuri. Singuratatea este de temut pentru un om, si adesea cei din jurul nostru ne lasa singuri, la servici, la scoala, vecinii, prietenii, uneori chiar iubitul (a) sau cei din familia noastra. Dar nu vom fi singuri daca il avem pe Hristos in inima noastra, daca stam cu El in rugaciune in studierea Cuvantului Lui. Insa cel mai mare lucru pe care il face Iisus pentru singuratatea noastra este : « Eu voi ruga pe Tatal si El va va da un alt Mangaietor, care sa ramana cu voi in veac ». Daca vom avea inima deschisa fata de Acest Mangaietor divin, inima noastra va fi mereu mangaiata si niciodata singura cu adevarat.

Dumnezeu este cu noi!

Care este scopul Craciunului ?

„El va mantui pe poporul Lui de pacatele lui” (Matei 1,21)

„Astazi in cetatea lui David vi s-a anascut un Mantuitor” (Luca 2,11)

Dupa cum ii este numele: „Mantuitor”, asa ii este si lucrarea. Cel mai important lucru pentru un angajat este contractul de muna, fara el nu are garantia ca maine va mai fi prmit la servici, nu ii merge vechimea, la pensie nu poate justifica munca prestata. La fel este si cu diploma de studii, daca nu ai o diploma la final, nu poti dovedi ca ai facut acea scoala, nu poti folosi ceea ce ai invatat, pentru ca nu esti recunoscut, nu ai calificarea, ca dovada. La fel este si cu mantuirea.

A face fapte bune, a merge la biserica, a te ruga si a citi Biblia este bine, dar esti tu mantuit? Asta este intrebarea cea mai mare. Ai tu numele scris in cartea vietii? Ai tu pacatele iertate?

Ce este mantuirea este spus mai sus: „iertarea de pacate”. Oamenii intreaba, dar poti sa stii daca ai pacatele iertate? „Daca ne marturisim pacatele El este credincios si drep ca sa ne ierte pacatele” (1Ioan 1,9). Si daca ai pacatele iertate inseamna ca ai mantuirea? Daca iti ceri Domnului Iisus sa iti ierte pacatele inseamna ca tu crezi in El, si este scris: „Adevarat, adevarat va spun, ca cine asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimes, are viata vesnica” (Ioan 5,24).

Astazi omenirea intreaga sarbatoreste craciunul, dar vedem ca cineva a deturnat scopul initial. Scopul craciunului este mantuirea „astazi in cetatea lui David vi s-a nascut un Mantuitor”, iar noi astazi sarbatorim craciunul cu bucuie si sarbatoare. Poti sarbatori daca nu ai obtinut o diploma de studii? Poti sarbatori daca nu ai obtinut un contract de munca? Ar fi de dorit sa il obtii. Nimeni in lume nu se bucura inainte de a obtine acel lucru pe care si-l doreste. De craciun insa multi oameni sa bucura fara sa isi mai puna intrebarea: „Am obtinut eu mantuirea de la Acest Mantuitor?” Am atins eu scopul pantru care s-a nascut un Mantuitor? Scopul lui este sa mantuiasca, dar al meu este sa fiu mantuit, sa primesc mantuirea.

Nu rata scopul Craciunului, poate este ultimul! Obtine mantuirea! Cereti iertearea de vina pacatelor tale si urmeaza-l pe Iisus, invataturile Lui.

* mantuirea ti-o poate da doar Hristos prin Cuvant (biblie), nu un preot, pastor, biserica, etc.

Baptistii romani din Italia

delegati-torino-smaller.jpg

A doua Conferinţa de Misiune a Bisericilor Creştine Baptiste Române din Italia

Citeam pe Blogul fratelui Daniel Branzei 

Evenimentul a avut loc în perioada 1-4 noiembrie 2007. Iata câteva date statistice privind bisericile baptiste române din Italia.

La ora actuală, pe teritoriul Italiei există unsprezece biserici creştine baptiste române, din care nouă sunt biserici de sine stătătoare şi două sunt filiale ale Bisericii Creştine Baptiste Române „Harul” din Roma, via del Teatro Valle. Pentru toate cele unsprezece biserici, în tabelul 1 sunt înscrise următoarele date: denumirea, adresa şi programul fiecărei biserici, iar în tabelul 2 sunt redate: localitatea în care este acea biserică, prenumele şi numele liderului, titlul slujbei sale în biserica respectivă, numărul de membri botezaţi înscrişi în registru, precum şi numărul mediu de participanţi (membri şi aparţinători) la programele acelei biserici. Din tabelul 2, prin însumare, a rezultat un total de 578 membri cu drepturi depline înscrişi în registrele celor unsprezece biserici şi un număr mediu total de 816 participanţi la serviciile divine ale bisericilor respective.
Având la bază valorile comunicate anterior, rezultă o creştere pe durata unui an (mai exact în noiembrie 2007 faţă de 11 noiembrie 2006) de 15% a numărului de membri şi de 17% a numărului de participanţi la serviciile divine ale bisericilor creştine baptiste române din Italia. De dorit ar fi ca pentru fiecare biserică locală, această creştere să fie urmare botezurilor care au avut loc şi nu a transferurilor efectuate în acea perioadă de un an de zile.
Luând în considerare şi persoanele române de confesiune baptistă care frecventează alte biserici neoprotestante (penticostale şi creştine după Evanghelie) române şi italiene, se apreciază că, în prezent, în Italia sunt în total circa 1800 de baptişti de naţionalitate română. Această cifră ne indică un potenţial de misiune demn de luat în considerare, potenţial sporit cu 20% faţă de anul trecut.
Implicarea deplină în lucrarea lui Dumnezeu să fie acum unica raţiune a existenţei noastre ca şi creştini evanghelici români răspândiţi prin ţările lumii, prin voia activă sau permisivă a Celui Atotputernic. Aşa să ne ajute El! Amin!

Samoil SAVIUC – pastor al Bisericii Baptiste
Române din Torino-Italia

Prelucrarea datelor înscrise în chestionarele completate de reprezentanţii bisericilor baptiste române, participante la A doua Conferinţă de Misiune, au condus la alcătuirea următoarelor două tabele:

image002.jpg

image004.jpg

Esenta pacatului

Esenta pacatului este sa fi ca Dumnezeu dar fara Dumnezeu.

Esenta sfinteniei este sa fi ca Dumnezeu dar cu Dumnezeu si prin Dumnezeu. – (1Ioan 3,2)

Diferenta intre pacat si sfintenie nu este asa de mare cum le place unora sa spuna: „Noi nu suntem ca voi, noi suntem altfel, ne dorim altceva!” Aiurea! Voia Satanei este foartea asemanatoare celor sfinti cu un singur amanunt in minus (de aceea a si cazut asa de usor Adam si Eva, dorinta Satanei era asa de asemanatoare cu a lor, ca nici nu a observat amanuntul malefic). Sa fiu ca Dumnezeu dar fara El, prin propriile mele cai. „Ma voi sui in cer, imi voi ridica scaunul de domnie mai pe sus de stelele lui Dumnezeu” (Isaia 14,13).

Civilizatia de astazi este un ecou al celor din vechime condusi de Nimrod: „Hai sa construim un turn care sa tinga cerul”.

Pacatul este o criza de autoritate, o sete de afirmare cum spune proverbul: „Decat sa fac un bine cu capul tau, mai bine o prostie cu al meu” Sa faci neaparat ce vrei tu, nu conteaza bun sau rau, nu conteaza viitorul tau, ci sa ma afirm eu, sa ma manifest eu, etc. Nu Dumnezeu, nu parinti, nu pastori, profesori, etc. Doar eu.

Soricelul lui Tolstoi

soareci1.jpg

„Un soricel se duse sa se plimbe. Umbla ce umbla el prin ograda si se intoarse la mama.
– Am vazut, mama, doua animale. Unul era tare fioros, celalalt tare bland.

Mama il intreba:
– Ia spune, cum aratau acele fiare?
Soricelul raspunse:
– Cea fioroasa umbla de colo pana colo prin ograda, avea picioarele negre, motul rosu, ochii bulbucati, clontul ca un carlig. Cand am trecut pe langa ea, a deschis clontul, a ridicat un picior si a prins a racni atat de tare, ca nu steam unde sa ma ascund zicand: „Asta trebuie sa fie dusmanul nostru!”.
– Acesta-I cocosul, grai batrana mama. El nu face rau nimaniu, san nu te temi de dansul. Da’ cealalta fiara, cum arata?
– Cealalta statea tolanita pe-o parte si se incalzea la soare. Avea catul alb si pufos, labutele cenusii, netede, isi spala cu liba blanita de pe piept si dadea usurel din coada cand se uita la mine. Ziceam: „Asta este prietena noastra!”

Batrana mama spuse:
– Prostutule, prostutule. Pai asta-I chiar motanul!”

 Asa sunt si oamenii astazi cu lumea si evanghelia. Lumea este blanda, atragatoare, vesela si ei spun: „Asta este prietena noastra!”, Evanghelia este insa mai zgomotoasa, striga in gura mare ce este bine si ce este rau, sa ne pocaim de rau si sa credem in Hristos. Si unii spun: „Asta trebuie sa fie dusmanul nostru!”

Acum judecati voi singuri care e dusmanul si care e prietenul, ajutati de fabula lui Tolstoi.

Cine este de fapt Pruncul nascut in iesle?

Multi oameni se simt bine sa spuna: „Eu nu cred ca Iisus a inviat din morti! Eu nu cred ca Iisus este singura cale spre Dumnezeu! Eu cred ca Iisus a fost creat de oameni!”

Insa despre El se pot spune lucruri uimitoare si care se pot dovedi.

El a influentat cel mai mult omenirea. Istoria se imparte in doua de la El incoace. De cand s-a nascut El a umbrit toti ceilalti nascuti in istorie. A influentat imperii, civilizatii si culturi. Insasi cultura occidentala a fost influentata de El si invataturile Lui. El este divinizat de unii si blestemat de altii.

Cand a trait pe pamant a poruncit furtunii si s-a oprit, a blestemat smochinul si s-a uscat, a poruncit unei legiuni de demoni sa iasa dintr-un om si I s-au supus. Demonii de departe il cunosteau si strigau: „Te stim cine esti! Ai venit sa ne chinui inainte de vreme? Te rugam nu ne trimite in infern!”

Cine a fost de fapt Iisus? Ce fel de om a fost El? A poruncit lui Lazar dupa patru zile in mormant: „Iesi afara!” si Lazar a inviat. A vorbit leprosilor si s-au curatit. Altii nu au avut ochi niciodata dar Iisus i-a facut sa vada.

Cine a fost El? Nimeni n-a mai facut ce a facut El!

Unii astazi se straduiesc sa ne convinga de faptul ca au fost de fapt multi ca si El, care au facut minuni, au murit si-au inviat din morti !! Prostii!!! Daca ar fi fost asa ar fi fost ca „muntii” pe pamant, cum este Hristos. Toti ar fi stiut de ei. Toti i-ar fi admirat, nu poti face asa ceva si sa treci neobservat. Dar acele nume nu le-am auzit niciodata, ma mir de unde le scot… Daca ar fi fost cum spun, numele lor ar fi fost notorii pe pamant azi cum este Iisus.

Sarbatoarea nasterii Lui inunda pamantul. Oamenii rai nu stiu ce sa mai faca ca sa astupe evenimentul, deturneaza sensul sarbatorii, culorile, meniul, delireaza. Nu vor reusi. Iisus nu are de gand sa mai paraseasca pamantul, va veni si il va lua in stapanire intr-o zi, prin puterea Lui! Orice garda va fi data jos, si cea verbala si fea armata. (in ziua judecatii) Cand va rasplati tuturor dupa faptele lor.

Acum insa e timpul impacarii, al harului, acum noi alegem, atunci El.

Mostenirea crestina a Europei

„Papa Ioan Pual al II lea a facut lobby pe langa sefii de state ale EU pentru ca sa se iminteasca in constitutia europeana mostenirea crestina a continentului. Polonia, Italia si Germania l-au sustinut pe Papa, dar initiativa a fost blocata de Franta si Belgia, care si-au justificat pozitia prin dorinta de nu se discrimina impotriva altor religii precum si prin legi de separare a religiei si statului existente in mai multe tari ale EU.” (Extras din discursul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Alexius al II-lea.)

Dar atunci ce facem cu mostenirea crestina a continentului, ne lepadam de ea? Sau crestinismul ne-a crescut (ca si continent) ne-a facut oameni mari iar acum il renegam?

Arabia Saudita de ce nu isi reneaga mostenirea musulmana, asa ca sa nu discrimineze celelalte religii?

Halal judecata, halal viitor!!

Si totusi acum nu ma gandesc la religii, ci la adevar care ar trebui sa fie obiectiv si impartial.

Ecoul vietii

munti.jpg

Un tata cu fiul sau mergea prin multi, fiul se impiedica si se lovi, apoi striga: „Aaaaahhhhh!” Ecoul se intoarse: „aaaaahhhh”. Curios copilul striga: „Cine e acolo??” ecoul: „Cine e acolo”
Copilul isi intreba tatal: „Ce se intampla?”, Tatal i-a explicat ca vocea aceea se numeste „ecou” , dar in realitate este ca VIATA !!! Iti intoarce tot ceea ce faci si spui !!!
Viata noastra este o reflectare a propriilor noastre actiuni. Daca doresti mai multa iubire in jurul tau, creeaza mai multa iubire in jurul tau. Daca doresti fericire, daruieste fericire celor ce te inconjoara. Daca iti doresti o inima surazatoare, daruieste un suras in inima celor pe care ii intalnesti.
Aceasta se aplica tuturor aspectelor vietii!
Vata iti va da inapoi exact ceea ce i-ai dat tu. Viata ta nu este o coincidenta, ci este o reflectare a ta.
Cineva a zis: „Daca nu-ti place ce primesti inapoi… gandeste-te bine ce dai…!!”

Care sunt lucrurile care conteaza?

Citind lucruri despre un erou al credintei: Liviu Olah (si aici) din tara noastra cu unii care sunt printre acesti eroi, Am vazut ca fratele Liviu era un om al rugaciunii si al puterii neprevazute in predicare, in mobilizarea altora in lucrare, rugaciune. Fratele Iosif T. are un dar in invatatura, a creat un adevarat curent in viata spirituala din romania, fratele Daniel B. are darul de a discerne lucrurile, de a judeca, de a lumina pe altii, si cred ca are o abilitate in a mobiliza pe multi intr-o directie anume.

M-am gandit care sunt lucrurile pe care ar trebui sa le facem, invatand de la acesti oameni? (pe langa faptul de a afla adevarul unor evenimente).

Sa ne rugam, cu credinta, nominal, in grupe?

Oare este importanta providenta lui Dumnezeu, in care El alege anumiti oameni?

Sa cautam sa fim modele si sa cerem de la Domnul trezire?

Sa cerem de la Dumnezeu lucruri mari cu credinta puternica a unui copil?

Sa fim gata de sacrificiu?

Sa urmarim subiectul pocaintei si al convertirii la Hristos?

Sa inflacaram darul nostru si prin el sa ne avantam in lucrare?

As fi interesat de parerea voastra?

 – Consacrarea (o sugestie din comentarii Samuel)

Pocaiti cu maini prea slabe

Noi nu ducem lipsa de oameni fara viziune, fara invatatura si talent, ci ducem lipsa de oameni cu initiativa, harnici, perseverenti. Am intalnit mai multi oameni extraodinari, in care vedeam un potential real, insa prea slabi in actiune, cu mainile prea slabe, incurcati cu treburile vietii, servicii, aveau ganduri extraordinare, dar prea slabi pentru a le implementa, ei asteaptau ca oamenii sa asculte imediat tot ce spun ei, si daca nu, ei si-au facut partea !? Cat irealism.. Nici pe Hristos nu l-au tratat mai bine. Asa este natura umana decazuta, mai decazuta decat ne-ar place noua. Asa suntem si noi !?
Este adevarat ca ar fi mai usor ca sa le spui odata, de doua ori oamenilor un lucru si apoi sa te urmeze, decat sa tot stai printre ei si sa implementezi acel adevar/lucru. A doua variata este singura valabila in viata aceasta. Cei ce aspira la prima, cred ca se condamna singuri la faliment. Cat a stat Hristos cu ucenicii pana au invatat anumite lucruri? Si tot nu au invatat destul. Cat statea Pavel cu fratii pana punea o biserica cat de cat pe picioare?

Lupta trebuie dusa pe toate fronturile: sa ne rugam, sa vorbim, sa postim, sa practicam impreuna.

Nu stiu voi cum ganditi?

Adevarata cunoastere

Dacã vrea cineva sã facã voia Lui, va ajunge sã cunoascã dacã învãtãtura este de la Dumnezeu, sau dacã Eu vorbesc de la Mine.  Ioan 7:17  

Omul este o fiinta experimentala. La scoala elevul nu retine ce i se spune asa de mult sau ce spun altii, dar ceea ce spune el retine cel mai mult. Probabil de aceea discutiile interactive in scoli si universitati astazi castiga tot mai mult teren. Dumnezeu spune aici: „Daca face cineva voia Lui, va ajunge sa cunoasca…” Trebuie sa spun ca este falsa ideia filosofilor vechi sau a gnosticilor contemporani, cum ca ratiunea guverneaza, ea are un rol bine definit dar mai degraba experienta guverneaza. Daca omul traieste rau, traieste expeiente rele, poate sa fi invatat cele mai frumoase lucruri, de geaba. Pana un om nu ajunge sa traiasca sau sa implineasca ceea ce invata, cunoasterea adevarata nu se produce. Exista si o explicatie medicala pentru asta atunci cand traim anumite experiente bune sau rele, in creierul nostru se produc niste substante si acelea favorizeaza memoraea. De sunt atatea scoli bune, de ce aveam atatia profesori extraordinari si totusi elevii/studentii sunt inca departe de acele lucruri, probabil ca oamenii trebuie sa invete acest adevar: „Daca face cineva voia Lui, va ajunge sa cunoasca…” asta inseamna ca inainte sa judeci un om ar fi necesar sa merti cu el „o mila” sa traiesti o zi in „cismele lui”, daca vrei sa intelegi un gup de oameni in mod autentic, du-te intre ei, stai cu ei o vreme. Altfel tot ce spui de la distanta este ignoranta.

Umanismul lingusitor

„Când îti vorbeste cu glas dulce, nu-l crede, cãci sapte urâciuni sunt în inima lui”. Proverbe 26:25  

 Oare generatia aceasta nu isi da seama ca este lingusita? Umanismul acesta mangaietor si alinator este suspect. Satana vrea parca sa fure sufletul acestei generatii. Oamenii ar trebui sa tina seama de aceasta avertizare a lui Dumnezeu: „Cand iti vorbeste cu glas dulce, nu-l crede, caci sapte uraciuni sunt in inima lui” Batranii stiu proverbul din experienta, e suspecta prea multa bunatate si sustinere, ceva este la mijloc. Aceasta teorie umanista are ceva suspect la mijloc. Nu poti fi neutru, nicu cu Dumnezeu nici cu Satana, eu sunt cu mine. Cine este cu Eu-l lui este de fapt impotriva lui Lui Dumnezeu, de partea Satanei. „Cine nu este cu mine este impotriva Mea” spunea Iisus.

Oamenii ar trebui sa nu se lase incantati asa de usor ca li se fac toate poftele, sunt flatati, ascultati, facuti vedete peste noapte, pentr nimic, li se ofera credit, bunuri, sex, orice, sunt efectiv lingusiti, asa este construita societatea si generatia de astazi. Vad eu gresit? „Cand iti vorbeste cu glas dulce nu-l crede, caci sapte uraciuni sunt in inima lui”. Se va cere un pret prea mare, se va cere sufletele oamenilor, chiar daca acest cuvant inca nu este rostit, oamenii sunt despartiti incet, incet de Dumnezseu, sunt momiti in tot felul, se ofera fiecaruia ce isi doreste.

 Doamne da lumina!!

„Vreme trece, vreme vine..”

In Exod 20 Dumnezeu ne invata ca, trei valori sunt sacre:

viata (sa nu ucizi),

proprietatea (sa nu furi)

demnitatea (sa nu minti, sa nu curvesti, sa cinstesti pe tata si pe mama)

Ascultam un mesaj care descria trasaturile regimelor, astfel se facea ca pe vremea lui Ceausescu ne era calcata in principal a doua valoare sacra: proprietatea. Asa a inceput regimul Ceausescu prin confiscarea multori proprietati, mosii, acum dupa revolutie unele s-au inapoiat. Oamenii erau impiedicati sa aibe proprietati si erau fortati sa primeasca de la stat casa, alimente etc, sa nu aibe proprietati.

Acum traim in libertate, proprietatile ni s-au dat inapoi, dar culmea! Ni se ia demnitatea! A treia valoare sacra a omului, poate mai importanta ca a doua. Nu stiu. Azi cata improscare cu noroi pe media, pe internet, pe strada, etc. Ni se ia demnitatea, nu mai suntem respectati, nu mai avem valoare, batranii sunt nedreptatiti pe fata uneori, imoralitatea ne este impusa, parca.

Era o vreme daca ne amintim cand oamenilor li se lua prima valoare sacra: dreptul la viata, cand erau sclavii, unii erau condamnati la un anumit mod de viata.

Vremurile acesta parca ne joaca pe degete, nu vi se pare? Sau poate Dumnezeu incearca neamurile in cuptorul Lui ca oamenii sa ia seama la El.