„Credință vine în urma auzirii și auzirea vine prin cuvântul lui Hristos”. (Rom. 10, 17).
Credință nu vine de la noi, ci de sus, este darul lui Dumnezeu. Credință însă vine sa lucreze în noi.
„Credință lucrează prin dragoste” în noi. (Gal. 5,6).
Omul cu fiul indracit când a venit la Isus sa ii elibereze fiul, a spus „dacă poate”. Isus imediat a constatat ca aceasta nu e credință de sus – „tu zici ‘dacă poți’. Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede.”
Credința nu este asa cum ne-o închipui noi, aceea nu este credință, ci gândurile oamenilor. Credințs are un standard, care dacă îl coboari sau modifici, nu mai este credință. Credință este dată de cuvântul lui Dumnezeu, de gândurile lui Dumnezeu, care sunt potrivite cu natura și caracterul Lui.
Credința nu vine de la noi, ea vine de la Dumnezeu, dar vine să ne schimbe pe noi, și ea lucreaza prin dragoste, ne schimba prin dragoste!
romoflorin 
Biblia spune ca mântuirea omului nu este prin fapte, ci prin harul și prin credința lui Dumnezeu.
Nu omul are credința ci Dumnezeu este Acela care dă credința, datorită indurării pe care El o arată păcătosului.
Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni. (Efeseni 2:8-9)
Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. (Evrei 11:1)
Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută. (Evrei 11:6)