(1 Timotei 4:7-8) ”Ferește-te de basmele lumești și băbești. Caută să fii evlavios. Căci deprinderea trupească este de puțin folos, pe când evlavia este folositoare în orice privință, întrucât ea are făgăduința vieții de acum și a celei viitoare.”
Caută să fii evlavios! Dar ce înseamnă să fii evlavios? Spune prin contrast că deprinderea trupească este de puțin folos, pe când evlavia e folositoare în orice privință. Asta înseamnă că dacă deprinderea trupească este de puțin folos, evlavia trebuie să însemne deprindere spirituală, care este folositoare în toate.
Deprinderile spirituale le găsim în Fapte 2,42 ”Învățătura apostolilor, legătura frățească, frângerea pâinii și rugăciuni”. În ele biserica primară stăruia, pentru ca să se deprindă cu ele.
Deci ce se cere de la tine este să de deprinzi cu aceste lucruri spirituale, nu să cauți o carte în biblie, să vezi la ce pagină este. Nu să spui, ”eu nu pot să merg la părtășie, că nu sunt mulți, că nu vine nu știu cine”, când de fapt, ceva nu este rezolvat în interior și nu vrei să te expui. Să nu spui eu astăzi nu iau Cina că îi inima mea am ceva, iar rugăciunea este ceva ocazional și pompieristic în viața mea. A fii evlavios înseamnă să te deprinzi cu ele, să treci de aceste abc-uri ale începătorilor, și să le faci constant, dedicat, mai presus de orice, ca Daniel, care numai pentru rugăciune a fost gata să intre în groapa cu lei.
Evlavia este folositoare în orice privință, întrucât ea are făgăduința vieții de acum și a celei viitoare!
Suntem noi evlavioși?
romoflorin 