Nu vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de Duh. (Efeseni 5:18)
Cred că acest verset este arhicunoscut, mai ales pentru că el vorbește despre umplerea cu Duhul Sfânt. De ce face apostolul Pavel această comparație?
Unii spun că după cum te umpli de alcool și el preia controlul, tot așa trebuie să te umpli de Duhul Sfânt ca El să preia controlul. Chiar dacă are un sens, nu cred că aceasta este adevărata interpretare. Sensul este că atunci când bei vin tu nu îți asumi responsabilitățile, vrei să îți îneci amarul, să închizi ochii în fața adversității. Acest comportament este nedemn, de aceea nu se poate aplica Duhului Sfânt. Este ca și cum copii noștri ar striga la noi pentru orice sarcină, și acelea care ține de ei. Asta ar fi incorect. Prin antiteză, exact asta vrea să ne îndemne apostolul Pavel să nu mai facem. În limbaj contemporan este ”filosofia struțului”. Dacă umplerea cu Duhul Sfânt este același lucru, atunci este încă valabilă filosofia aceasta.
Solomon vine în sprijinul acestei idei și spune:
Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înțelept. – (Proverbe 20:1)
Adică este un om care fuge de responsabilități, se ascunde când vine necazul, închide ochii când vin provocările. Acesta este omul care se îmbată! Acum vine Pavel și ne dă soluția lui Dumnezeu: Fiți plini de Duhul! Asta înseamnă prin contrast exact inversul: nu mai fiți iresponsabili, citiți Cuvântul (Duhului) ca să știți să vă împliniți responsabilitățile voastre, să știți care sunt acelea, nu fugiți de necaz, ci cercetați scripturile ca să vedeți dacă ceva nu ați făcut din ce trebuia făcut, care este voia lui Dumnezeu pentru acea situație, când vin provocările, roagă-te mai mult, citește mai atent, împlinește ce trebuie să împlinești, ca să poți să rămâi în picioare după ce vei fi biruit totul. Această imagine a umplerii cu Duhul Sfânt asemeni beției, seamănă mai mult cu obiceiul preoților lui Baal și Astarteei, care delirau, strigau tare, este de fapt un obicei păgân de bolborosire, incantații. Pentru că păgânismul funcționează ca o beție, adică tu încerci să predai controlul unor forțe mai mari, însă și mai rele decât tine. Dumnezeu niciodată nu depersonalizează un om când îl folosește, sau îl umple cu Duhul Sfânt. Petru, în ziua cinci-zecimii, a avut cel mai mare discernământ biblic și de context de până atunci. Un om plin de Duhul Sfânt devine mai lucid vreau să spun, nu mai puțin lucid, mai controlat, nu mai puțin controlat etc.
Cred că s-a înțeles ideea pentru care apostolul Pavel folosește cele două comparații, este vorba de contrast mai mult decât de asemănare.
Toate cele bune!
romoflorin 