Îngerul de la mormânt (Matei 28, 1-7)

duminica-mironositelor1
Clik pentru sursă

La sfârșitul zilei Sabatului, când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena și cealaltă Marie au venit să vadă mormântul. Atunci un înger s-a coborât din cer, s-a făcut un mare cutremur, îngerul era ca fulgerul și îmbrăcămintea lui era albă ca zăpada. Străjerii au tremurat de frica lui și au rămas ca niște morți.

Acest înger era probabil unul din cele doisprezece legiuni de care vorbea Domnul odinioară, ar fi putut interveni eficient înainte să moară Comandantul său pe cruce, dar nu a fost chemat. Ca el mai erau disponibil 72.000 aproximativ (o legiune compunea aprox. 6000 de îngeri, 12 x 6000 = 72.000). Domnul Isus nu ne răscumpărase pe noi și de aceea nu a solicitat nici un înger, dar acum, după terminarea lucrării de răscumpărare, l-a trimis să Îi facă lucrarea. Vedem că îngerul știa ce le spusese Domnul ucenicilor, și știa că Domnul va merge înaintea lor în Galilea, deci cumva Domnul îl trimisese să îi înștiințeze.

Ce ne învață îngerul din partea Domnului?

  • Că cerul știe ce este în inima noastră –  teamă (”Nu vă temeți!”), dar și iubire (”știu că voi căutați pe Isus”). Important este să canalizăm bine ceea ce avem în inima noastră!
  • Că cerul știe slăbiciunea noastră – uitarea (”după cum zisese”). Domnul ne spune ce trebuie să știm, dar noi nu luăm aminte. De aceea ne-a lăsat Cuvântul Său să îl citim în toate zilele vieții noastre, să îl avem cu noi tot timpul. Să îl citim din belșug!
  • Că cerul știe cum se produce convingerea – prin experiență personală (”veniți de vedeți locul unde zăcea”). Să căutăm să experimentăm în mod personal pe Dumnezeu în viața noastră!
  • Că cerul știe planul lui Dumnezeu întocmai – ”El merge înaintea voastră în Galileea”. Să căutăm să îl cunoaștem bine, căci prin cunoașterea și împlinirea lui suntem plăcuți lui Dumnezeu!
  • Că cerul nu este responsabil de lucrarea lui Dumnezeu pe pământ – ci omul (”duceți-vă repede de spuneți”). Noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu și cu îngerii, să ne asumăm această menire!

Hristos a înviat!

 

Beneficiile răstignirii lui Hristos (Matei 27,51-56)

the-cross-694x382
Clik pentru sursă

Ceea ce a făcut Hristos este uimitor pentru toată lumea. Evreii s-au poticnit din cauza aceasta, nici cei mai răi regi ai lor nu au fost umiliți așa. Musulmanii de pe margine, deși nu îl recunosc ca fiu de Dumnezeu, dar chiar ca profet, așa cum îl recunosc ei, spun că nu era cu putința ca Dumnezeu să îngăduie așa pentru profetul Său. Este clar din aceste mărturii că oamenii sunt uimiți.

În ciuda acestor poziții, este adevărat totuși că Domnul Isus a mers la moarte și încă moarte de cruce pentru niște cauze mult mai înalte. Pentru ca să deschidă niște uși care erau închise și nimeni nu reușise să le deschidă vreo dată.

  1. Ușa Cerului (v.51) – ”Și îndată perdeaua dinlăuntrul templului s-a rupt în două, de sus până jos” Asta ne arată că locul care despărțea sfânta de sfânta sfintelor a fost dat la o parte. Acum avem intrare liberă la Tatăl prin jertfa lui Hristos. Noi nu puteam intra la tatăl, nu pentru că nu eram ai Lui, sau nu ne iubea, ci pentru că aveam păcate. Acum această perdea a fost înlăturată prin jertfa lui Hristos. Iată de ce a trebuit să plătească Hristos un preț așa de mare și să fie răstignit!
  2. Ușa locuinței morților (v.52) – ”mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care muriseră, au înviat” Nici ușa aceasta nu o putea deschide nimeni, la fel ca pe prima. De acum cei ce au crezut în Dumnezeu cu adevărat, oamenii din vechime cu nume în Scripturi, acum au putut învia, și așa vom învia cu toții asemenea Domnului nostru, pentru că El pentru aceasta a murit pe cruce, pentru ca moartea să nu mai aibă nici o putere asupra noastră, pentru că moartea este plata păcatului. Acum El a murit pentru păcat, moartea trebuie să dea înapoi pe cei pentru care a murit Hristos. Iată de ce a fost răstignit Hristos!
  3. Ușa inimii umane (v.54) – ”Sutașul și cei ce păzeau pe Isus… când a văzut cele întâmplate… au zis: Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” Cei ce l-au răstignit au ajuns să cunoască și să înțeleagă faptul că Isus era cu adevărat Fiul lui Dumnezeu, iar unii din ei și-au deschis inima și au mărturisit de față cu toți că Isus era Fiul lui Dumnezeu. Deși inima omului este în responsabilitatea omului, acesta nu mai are control asupra ei, ea îl stăpânește pe om. Hristos poate însă prin cruce să deschidă spre Dumnezeu chiar și inima împietrită a omului. Iată de ce a fost răstignit Hristos!

Dumnezeu să vă binecuvânteze!