Ce înseamnă să fii bun?

„Vă dau aceste învăţături, dar nu vă laud, pentru că vă adunaţi nu ca să vă faceţi mai buni, ci ca să vă faceţi mai răi” 1Corinteni 11,17

Aici apostolul Pavel subliniază rostul întâlnirilor creştine, şi anume acela de a ne face mai buni. Indirect subliniază acest lucru. Dar ce înseamnă să fii mai bun? Sau în ce sens mă fac eu mai bun? Pentru că suntem duşi în eroare vreau să fac nişte precizări.

Mai bun nu înseamnă neapărat mai mieros. Deşi este o îmbunătăţire a atitudinii, devii mai blând, mai răbdător, înfăţişarea feţii se schimbă, dar bunătatea nu stă în aceste expresii exterioare: „Fratele meu scump”, „Slăvit să fie Domnul!”, „Fii binecuvântat!” etc.

A fi mai bun înseamnă o îmbunătăţire a calităţii vieţii, devii mai responsabil, devii om de cuvânt, de încredere şi mai înţelegător. Dacă înainte nu te puteai înţelege cu mai mulţi oameni, acum s-au împuţinat aceşti oameni. Noi înainte nu ne înţelegeam cu ei pentru că noi eram frustraţi, aveam prejudecăţi şi eram în neştiinţă, acum însă ar trebui să nu mai avem frustrări multe, să fim mai înţelegători şi să judecăm mai puţin pe alţii, pentru că se presupune că suntem luminaţi de Duhul Sfânt. De aceea dacă suntem mai buni se vede şi în capacitatea noastră de a comunica, de a înţelege şi a fii în stare să ajutăm ici, colo după nevoie şi putere.