”Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!”

Pe 7 octombrie 1857, Charles Hadon Spurgeon se pregătea pentru cel mai numeros public în fața căruia avea să predice, 23.654 de oameni la Cristal Palace în Londra. Cu câteva zile mai înainte pregătea terenul, așa că a venit el însuși ca să vadă unde avea să amplaseze tribuna de unde avea să predice. O mulțime de oameni lucrau la amplasarea băncilor și a scaunelor. El caută locul unde beneficia de cea mai bună acustică. (Așa da predicator, se gândea la toate lucrurile. Așa să facem și noi!) Găsește cel mai bun loc și se hotărăște să îi facă o probă. Așa că pune tribuna provizoriu cu ajutorul unor lucrători, se urcă pe tribună și strigă tare și ferm, ca să testeze acustica: ”Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!” – Ioan 1,29. La auzul acestui cuvânt, un muncitor din arenă, care lucra la amplasarea scaunelor, era undeva mai departe de Spurgeon, aude mesajul, dar el nu știa ce se întâmplă, și aude acest mesaj ca pe un cuvânt de la Dumnezeu pentru sufletul lui. A lăsat uneltele jos, a început să se frământe și să se gândească, și după un timp de luptă sufletească a venit la fratele Spurgeon și i-a cerut să se roge cu el ca să se predea Mielului lui Dumnezeu. Imediat îi povestește tot ce sa întâmplat. Fratele Spurgeon era foarte încurajat de această mărturie, fiind o întărire pentru ceea ce urma să fie în zilele următoare.