Darul nostru spiritual trebuie inteles bine si sa devina pasiunea vietii noastre, scopul nostru. Sa depasim teama de esec, teama de critica, teama de competitie si invidie. Mai bine sa fi invidiat pentru lucrarea ta, decat sa fii compatimit pentru starea in care te afli. Abilitatea noastra este si responsabilitatea nostra. Dumnezeu nu abiliteaza in zadar pe nimeni. Lucrarea se poate schimba, darul nu. Pentru a inbunatati si perfectiona slujirea trebuie sa te rogi mult si sustinut pentru el. Nu trebuie sa slujim doar o zi pe saptamana cu acel dar, atunci cand te intalnesti la biserica. Poate ca atunci va fi o slujire speciala, dar tu trebuie sa il exersezi in toate zilele saptamanii daca este cu putinta, sau cat mai des, doar asa il inbunatatesti, il perfectionezi, calitatea incepe sa aduca rod. Cand exersezi prea rar, calitatea intarzie sa apara, si este explicabil.. Trebuie sa dezvolti orice aspect al darului tau spiritual: relatiile tale, sa fie cu cei care au dar ca al tau, cei pe care ii slujesti prin el. Sanatate, sa te ingrijesti in asa fal ca sa iti poti exercita bine lucrarea. Programul zilnic sa il faci in asa fel incat prioritate sa aibe acea lucrare pe care tu vrei sa o faci. Investitii financiare, mergi si investeste, fii creativ, citeste in domeniul acela, mult si in liniste, in tihna, nu in graba, nu de mantuiala. Serviciul tau trebuie sa fie pe undeva copatibil cu darul tau, daca esti sociabil si iti plac oamenii, evita sa lucrezi cu cifre, hartii, inchis intr’un birou. Vei fi frustrat. Daca iti plac cifrele si hartiile, nu te face vanzator..
Noi castigam suflete pentru Dumnezeu nu doar prin darul „evanghelizarii”, ci prin toate darurile: prin cantare, prin predicare, ospitalitate, milostenie, orice fapta buna, prin diferite slujiri.
Am vorbit despre dar, lucrare, acestea nu vin de la noi: „Caci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care sa nu il fi primit? Si daca l-ai primit de ce te lauzi ca si cum nu l-ai fi primit” 1Cor. 4,7
romoflorin 
Partea cea mai grea mi se pare să-ți descoperi darul spiritual. E o problemă chiar foarte mare la vârsta mea, zic eu. E relativ ușor să dezvolți tot felul de teorii în ce privește folosirea darului spiritual, că sincer, nu e greu. Cred că provocarea adevărată este să descopeti ce trebuie să faci.
Eu, ce trebuie să fac, ce a pus El în mine? Tu, tu ce rebuie să faci?
In mare cred ca darurile se impart in daruri: didactice (tin de invatatura, imbarbatare, etc.), in inchinare (cei care canta, conduc adunarea in lauda si adorare inaintea Domnului si prin mici indemnuri) si diverse lucrari (administrative, IT, slujiri, finante, etc.)
Cum iti dai seama de darurile acestea? Cred ca prin implicare, mergi pur si simplu si te implici o vreme si te vei regasi sau nu in unele din acestea. Altii in biserica de asemenea iti vor confirma cand tu poti face o lucrare bine, ei vor fi ziditi de tine prin asta. Si mai este un semn, domeniile unde esti mai critic, poate fi un semn ca tu ai un dar in directia aceea. Adica „stii cum ar trebui sa fie..”. Dar pote fi si doar un spirit de critica si atat. Cel mai important cred insa ca este martria interioara a Duhului Sfant, El ti-a dat darul si El te va incredinta de asta. Cand iti va vorbi, pur si simplu vei intelege bine ceea ce iti va spune.
M-ai intrebat pe mine, care este darul meu, eu am dar in domeniul didactic (predicare, imbarbatate, invatatura, etc.)
Texte pentru daruri: 1Cor. 12, 1-11 / Rom. 12,6-8. s.a.
anddij:
uite un citat pe care l-am gasit pe un blog, si este in context 🙂
„Indrazniti sa visati si sa faceti lucruri la care nu v-ati gandit pana acum ca le-ati putea face, incercati sa va folositi capacitatile la maxim si veti fi uimiti de cate a pus Dumnezeu in fiecare !”