“Un fruntas a întrebat pe Iisus: „Bunule Învãtãtor, ce trebuie sã fac ca sã mostenesc viata vesnicã?” „Pentru ce Mã numesti bun?” i-a rãspuns Iisus, „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu.” (Luca 18:18-19)

Domnu Iisus a spus: “Pentru ce Ma numesti bun?”. Daca El care nu a avut pacat a spus pentru ce ma numesti bun, pentru ca doar Dumnezeu este bun, de ce ne mai miram noi unii de altii?

In esenta toate discordiile se bazeaza pe faptul ca noi nu suntem buni. Problema apare atunci cand unii nu recunosc asta, insa sunt si oamni care nu accepta asta la altii.

Mult timp m-am tot mirat de mesajul lui Hristos pentru omenire: “Pocainta”. “Pocaititi-va si credeti in Evanghelie!” Ma gandeam, de ce pocainta trebuie sa fie mesajul central pentru omenire. Pentru ca vedeam lamurit ca asta este.

Raspunsul il gasesc in mare parte aici: pentru ca nu suntem buni, Unul singur este bun. Domnul Iisus in mod deschis atunci cand vorbeste in pildele Lui despre oameni diferenta pentru El era clara, chiar daca natura umana este lezata, El spunea in plida cu pestii si sarpele, painea si pietrele: “Deci daca voi care sunteti rai stiti sa daí darurui bune copiilor vostri cu cat mai mult Tatal vostru din ceruri va da Duhul Sfant celor ce il cer”

Acum nu trebuie sa gandim in mod fatalist: asta este, nu avem ce-i face. Nu este nevoie, este suficient sa vedem ca nu suntem buni, sa ne smerim si asta ne va ajuta sa nu ne mai suparam asa tare unii pe altii, sa fim mai ingaduitori unii cu altii si mai exigenti cu noi insine. Sa tratam lucrurile cu mai multa maturitate.