Despre iubire

In perioada aceasta se vorbeste mult despre dragoste, despre iubire. Am ales cateva randuri de Octavian P. care imi plac in legatura cu acest subiect. Luati aminte! 🙂

Am invatat ca sunt oameni care te iubesc,
Dar nu stiu s-o arate…

Am invatat ca, atunci cand sunt suparat,

am DREPTUL sa fiu suparat,
Dar nu am dreptul sa fiu si rau.

Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe

chiar si la distanta,
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata.

Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu,
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.

Am invatat ca, indiferent cat de bun iti este un prieten,
Oricum te va rani din cand in cand…
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.

Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii…
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti.

Am invatat ca, indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.

Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea, Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii.

Pe cine iubesti mai mult? -II-

 

“Cine iubeste pe tatã ori pe mamã, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine si cine iubeste pe fiu ori pe fiicã mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine.” (Matei 10:37)

Unii oameni nu il urmeaza pe Iisus din cauza « dragostei » de familie. Aici este o confuzie foarte mare si subtila. A iubi familia este cel de al doilea lucru in viziunea lui Dumnezeu ca importanta, dupa iubirea lui Dumnezeu, insa a face asta inaintea lui Dumnezeu sau defavorizand dragosea si urmarii lui Hristos, nu faci decat sa iti duci familia pe un drum gresit, o iubesti dar in afara voiei lui Dumnezeu, pe termen lung asta nu ii face bine, ci rau (familiei). Unde nu este prezenta si voia lui Dumnezeu sunt tot felul de pacate vizibile si ascunse.

De fapt cei care spun ca isi iubesc familia si pentru aceasta nu au timp de Dumnezeu, sa faca voia lui : rugaciune, studiul Scripturii, Biserica, slujire ; de fapt este vorba acolo de confortul propriu, rusinea de prigoana care ar putea veni daca il urmeaza pe Hristos cu adevarat. Ei nu sunt gata sa plateasca pretul necesar pentru a asculta de Dumnezeu de fapt, nu ca isi iubesc familiile sau prietenii, job-urile.

De fapt nu este usor sa asculti de Dumnezeu. A Il urma pe Hristos nu este vorba de iubire intotdeauna, ci:

· de o viata sfanta, dreapta (ceea ce unora nu le convine, prefera sa spuna ca nu are timp de Dumnezeu, trebuie sa faca alte lucruri, e o scuza de fapt).

· sa nu te bucuri de pacat, sa infrunti pe potrivnici ca sa ramai fidel lui Hristos, altfel cum ramai : sare si lumina.

· sa fii credincios. Asta este cel mai greu adesea. Foare putini sunt credinciosi. Este greu cand vin rudele, sarbatorile, sau esti obosit sa iti mai indeplinesti indatoririle fata de Dumnezeu sa continui sa te rogi, sa stai in partasie cu Dumnezeu, sa citesti Biblia, sa mergi la biserica, sa slujesti.

· sa fi cinstit si sa spui oricui Il necinsteste pe Hristos la un moment dat, cu blandete si intelepciune.

· sa asculti de Dumnezeu in ciuda celor dragi, confortului propriu, in defavoarea placerilor personale, poftelor tale si a planurilor tale (acesta este motivul multora de a nu urma pe Dumnezeu).

Unii oameni sunt prea politicosi ca sa fie urmasii lui Hristos. Ei vor sa impace pe toata lumea, sa nu deranjeze pe nimeni. De fapt nu este vorba de bunatate aici, ci de slabiciune, el nu are taria sa o faca, fermitatea si caracterul de care ai nevoie pentru asta. Altii vor lauda si aprecierea oamnilor si nu poate sa ii infrunte niciodata.

Pe cine iubesti mai mult? -I-

“Cine iubeste pe tatã ori pe mamã, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine si cine iubeste pe fiu ori pe fiicã mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine.” (Matei 10:37)

Ca raspuns la ceea ce s-a intamplat zilele trecute pe blguri si in continuarea postului precedent as vrea sa arat ceea ce nu se intelege unori din nestiinta si alte ori in mod voit.

Desi ne numim o tara crestina, nu cunoastem adevarurile de baza ale lui Hristos si unii in mod usuratic invoca unele expresii precum “dragostea crestina”, “toleranta crestina”, fara sa isi dea seama de sensul ei adevarat si original, biblic.

Domnul Iisus ne spune sa nu iubim pe nimeni mai mult decat pe El, pentru ca altfel nu suntem vrednici de El. Cum vine asta? De ce ne cere asa?

Odata Iisus a spus unor oameni: “Veniti dupa Mine!” si ei au raspuns: “Mi-am luat un bou si treubie sa il incerc. » Altul a spus : « M-am insurat si trebuie sa stau cu nevasta mea », altul : « A murit tatal meu si trebuie sa il ingrop ». Cati dintre noi nu am spune ca sunt motive intemeiate ? Ca sa nu spun cati dintre noi nu fac asa ? Uitati-va ce le raspunde Iisus : « Lasa mortii sa isi ingroape mortii ! »

Este mai importanta urmarea lui Hristos decat orice, chiar si lucrurile dragi, familiale, pentru ca in realitate este vorba de o lucrare, lupta spirituala in care se pierd suflete, daca tu nu ii suntem credinciosi lui Hristos facand ce spune el, slujindu-l pe El.

va urma

Sa iubesti pe vrajmasii tai, nu pe vrajmasii Mei !!

Am vazut ca pe blogosfera, unii neinitiati fac aluzie la iubirea vrajmasului si la spiritul crestin, fara sa inteleaga prea bine sensul initial.

Porunca Domnului este: “sa iubiti pe vrajmasii vostrii”, nu pe vrajmasii lui Dumnezeu! Vrajmasii nostrii sunt cei din lume, paganii, necredinciosii, sau orice pacatos. Vrajmasii lui Dumnezeu sunt cei ce instiga la o alta inchinare decat la Hristos, sau se leaga de divinitatea lui Hristos, acestia mai sunt numiti si prooroci mincinosi sau antihristi. Acolo unde ni se spune sa iubim pe vrajmasii nostri, in predica de pe munte, stiti cum se incheie acea predica? “Paziti-va de proorocii mincinosi! » Ei vin la voi imbracati in piele de oaie. Adica intr-o forma nevinovata : fac o glume, un rating. Ma tem ca unii isi vand sufletul pentru rating.. sunt subtili, rafinati.

A iubi pe vrajmasul tau inseamna ca orice ti-ar face cineva vre-odata sa nu te opui. Daca te loveste pe tine peste obrazul drept sa il intorci si pe cel stang. Insa daca il „loveste” pe Iisus, lucrurile stau diferit.

“Cine nu marturiseste pe Iisus, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist” (1Ioan 4,3). Deci daca unii il fac pe Iisus gay, sau un eretic, acestia nu mai sunt dusmanii mei, ci ai lui Hristos. Nu cred ca trebuie sa ii iubim pe astfel de oameni, sa ne rugam pentru ei, da. Insa trebuie sa ne pazim de ei si asa cum Domnul Iisus s-a luptat mult cu calauzele oarbe ale poporului, sau blasfemitorii din templu, asa cred ca trebuie sa continuam si noi.

Cat despre vamesi si prostituate, ele vor fi primele in imparatia lui Dumnezeu pentru ca acestia isi recunosc pacatul. Cei ce se leaga de divinitatea lui Hristos sunt condusi de un duh care lupta impotriva lui Hristos insusi, este duhul lui antihrist.

Urmasii lui Hristos nu trebuie sa fie naivi in privinta asta!

Acest duh impotrivitor lui Hristos era prezent inca de pe vremea apostolilor, acum insa este mai intarit un pic decat atunci.