Pocăința ca voință 

Volitiv, pocăinţa implică o schimbare a direcţiei, o transformare a voinței. Departe de a fi doar o schimbare a felului de a gândi, ea constituie dorința – mai precis, hotărârea – de a renunța la neascultarea încăpățânată și de a-ți preda voinţa lui Cristos. 

Ca atare, pocăință autentică va avea ca rezultat inevitabil o schimbare a comportamentului. 

Schimbarea comportamentului nu este în sine pocăinţă, însă este roada pe care o va produce pocăinţa. Unde nu există o schimbare sesizabilă în comportament, nu poate exista nici o certitudine că a avut cu adevărat loc pocăinţa (Matei 3:8; compară 1 Ioan 2:3-6; 3:17).

John MacArthur

Lasă un comentariu