(2 Cronici 7:17-20) ”Și tu, dacă vei umbla înaintea Mea cum a umblat tatăl tău, David, făcând tot ce ți-am poruncit, și dacă vei păzi legile și poruncile Mele, voi întări scaunul de domnie al împărăției tale, cum i-am făgăduit tatălui tău, David, când am zis: «Niciodată nu vei fi lipsit de un urmaș care să domnească peste Israel.» Dar dacă vă veți abate, dacă veți părăsi legile și poruncile Mele pe care vi le-am dat și dacă vă veți duce să le slujiți altor dumnezei și să vă închinați înaintea lor, vă voi smulge din țara Mea pe care v-am dat-o, voi lepăda de la Mine Casa aceasta pe care am închinat-o Numelui Meu și o voi face de pomină și de batjocură printre toate popoarele.”
Domnul îi spune lui Solomon, dacă va umbla cum a umblat tatăl său David, făcând tot ce i-a poruncit și dacă va păzi legile și poruncile Lui, îi va întări țara.
Dar dacă te vei abate, dacă vei părăsi legile și poruncile Mele și dacă te vei duce să slujești altor dumnezei, vă voi smulge din țara Mea…
Ascultarea duce la întărirea poziției noastre în Hristos în binecuvântare. Neascultarea duce la smulgerea noastră din țara făgăduită, din poporul lui Dumnezeu.
Când cineva pleacă din adunare, în zilele noastre, potrivit acestui pasaj, înseamnă că deja merge după alți dumnezei (banul, plăcerea, pântecele etc.) și Domnul a început să îl smulgă din țară. Oamenii nu pleacă din biserică pentru că nu le place ceva (precum zic), ei au început să facă lucuri neîngăduite, și Dumnezeu a început să îi smulgă din poporul Său. Asta este ordinea în Cuvântul lui Dumnezeu. Și nu pleacă ei, sunt scoși de Dumnezeu într-un fel.
Acțiunea ar trebui să fie nu cum să îi aducem înapoi, ci cum să îi întoarcem la faptele lor dintâi. Apoi se vor regăsi în poporul lui Dumnezeu și vor reveni între ei.
romoflorin 
Sunt cazuri in care omul chiar trebuie sa iasă din anumite adunări.
Minunat este cuvântul lui Dumnezeu.
De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul. Nu vă atingeţi de ce este necurat şi vă voi primi. Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul cel Atotputernic.” (2 Corinteni 6:17-18)
Textul acela din 2 Corinteni 6, 17-18, nu vorbește sa iesi din biserică, ci invers din lume și idolatrie. Chiar dacă biserica din Corint avea greutăți cu partide, păcat, darurile spirituale. Ideea este sa iesi din lume ca să cureți biserica, nu sa te duci în lume sa te pierzi. Cât despre biserică, o apară Domnul.
In realitate, textul de la 2 Corinteni 6:17-18, spune să ieșim din orice este lumesc, acest lucru include chiar și „bisericile” sau adunările oamenilor.
Atenție, nu este vorba despre biserica lui Dumnezeu, fiindcă din această biserică trebuie să dorească să facă parte.
Care este diferența intre „biserica” sau „adunarea” lumească și cea a lui Dumnezeu? Ea este mare.
In primul rând, fiindcă este spus că nimeni nu vine la Isus dacă nu-l atrage Tatăl (Ioan 6:44 și 65).
Dumnezeu a zis lui Moise: „Voi avea milă de oricine-Mi va plăcea să am milă și Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur.”
Aşadar nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu, care are milă. (Romani 9:15-16)
Astfel, El are milă de cine vrea, şi împietreşte pe cine vrea. (Romani 9:18)
Dar ce se întâmplă in „bisericile” lumești, de fapt contrariul.
Cine vrea vine la adunare, cine vrea se botează și din numărul lor oamenii sunt aleși să fie învățători după poftele lor (2 Timotei 4:3). Totul este despre voința omului, chiar dacă uneori se citește din Biblie anumite versete care spun că Dumnezeu face ce vrea (Ps. 135:6, 115:3, etc.). Chiar daca vorbesc de nașterea din nou, acest lucru rămâne doar la nivelul „cunoștință”, fiindcă deșii sunt multi, tot lumești sunt.
In biserica lui Dumnezeu oamenii sunt aleși și chemați de Dumnezeu și in urma pocăinței lor, ei primesc harul și credința (Efeseni 2:8) și sunt născuți din nou, adică din Dumnezeu, iar omul nu are nici-o influiență.
După cum este scris: tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. (Ioan 1:12-13)
Aceștia sunt puțini.
Intraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare şi mulţi sunt cei ce intră pe ea.
Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei ce o află. (Matei 7:13-14)
(1In 4:20) Dacă zice cineva: „Eu Îl iubesc pe Dumnezeu” și-l urăște pe fratele său este un mincinos, căci cine nu-l iubește pe fratele său, pe care-l vede, cum poate să-L iubească pe Dumnezeu, pe care nu-L vede?
Dumnezeu are o singură biserică, ea nu este lumească, lumești sunt unii oameni care intră în ea. Biblia spune acestor oameni să iasă din lume, ca să se curățească biserica. Deci oamenii păcătoși din biserică nu trebuie să mă facă pe mine să ies din biserică. Eu stau în biserică pentru Dumnezeu și pentru sfinții lui. Bisericile lui Hristos sunt cele care stau pe telmelia Scripturii lui Hristos (apostolilor și prorocilor).
Biblia nu ne îndeamnă să ieșim din biserică niciodată, ci să nu părăsim biserica cum au unii obiceiul. (Evrei 10,25)
Deci să ne întărim în Domnul, să o slujim, să ne sfințim pentru ea, să nu o vobim de rău, să nu facem rău miresei lui Isus, pentru care și-a dat viața. El o va apăra, și porțile locuinței morților nu o vor birui. (Mat. 16,18).
Desigur ca ținta poruncii este dragostea, și ce urmează este determinant, care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun şi dintr-o credinţă neprefăcută. (1 Timotei 1:5)
Nu toți cei ce spun ca sunt creștini, sunt cu adevarat creștini, cei mai multi pretind doar.
Adevăratul creștin, crede tot cuvântul lui Dumnezeu (Matei 4:4. Luca 4:4), nu doar ce-i place. El nu coboară pe nimeni, și tot ce face o face in dragoste și pentru slava lui Dumnezeu. Dupa cum este spus: Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii. (Ioan 13:35)
Dar nu toți sunt credincioși cu adevarat.
Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne, Doamne!’ va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri.
Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’
Atunci, le voi spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucrați fărădelege.’ (Matei 7:21-23)