”Când vei veni, adu-mi… cărțile, mai ales cele de piele.” 2 Tim. 4,13.
Pavel sfătuia printre alele pe Timotei să i-a bine seama la citire. Pavel a dorit să-și petreacă ultimile săptămâni și luni din viață cu cel mai mare folos, studiind cărțile lui prețioase. El a rămas până la capăt un om al studiului.
Wiliam Tyndale în timpul detenției sale înainte de a fii martirizat în anul 1536 a scris: ”dați-mi o căciulă călduroasă, dar mai presus de orice vă rog stăruitor să mi se permită a avea biblia ebraică, gramatica și dicționarul ebraic, pentru a-mi petrece timpul în studiu.”
Omul care dorește să crească spiritual și intelectual va fi în mod constant între cărți. Liderul spiritual trebuie să cunoască și să stăpânească bine Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a se putea orienta în multitudinea de cărți.
(Romani 2:20) ”povăţuitorul celor fără minte, învăţătorul celor neştiutori, pentru că în Lege ai dreptarul cunoştinţei depline şi al adevărului;”
Noi putem avea legătură cu oamenii mari din istorie prin scrierile lor.
John Wesley avea o mare pasiune pentru citit și cel mai mult a făcut-o în șa, călărind. El spunea pastorilor mai tineri, să citească sau să renunțe la lucrare. Noi în România avem un proverb care spune: ”Cine e popă să cetească”. Este adevărat acest proverb!
Cauza majoră a declinului calitativ a lucrărilor creștine astăzi este de ordin spiritual. Ca să poți citi și medita, este nevoi de o anumită dedicare față de Dumnezeu, iubire de adevăr și o detașare față de lume. Nu poți lucra bine fără acestea două. Părinții bisericii primare nu pot fii înțeleși de mulți creștini astăzi pentru că vor să îi înțeleagă, fără intenția de a practica ce spun.
romoflorin 