Preiau aici știrea de pe blogul fratelui Daniel Brânzai:

Astăzi, Joi 19 Septembrie 2013, ora 6 a.m. (ora din Ohio, USA), Silvia Tărniceriu a plecat acasă la Domnul și la Mirele ei. Bucurie mare în cer, mare tristețe pe pământ.
Celelalte sunt … amintiri cu sfinți.

,,Aseară, a ajuns în Ohio și Tudorel Sfatcu, care a copilărit împreună cu Silvia la Iași. Elena s-a dus să încerce s-o scoale și să-i spună cine-a venit. Spre surpriza ei, Silvia a deschis ochii mari și i s-a luminat fața cu un zâmbet larg de fericire.

Au mai venit și o mamă cu cei opt copii ai ei ca să-și ia la revedere de la Silvia. Familia aceasta a cântat câteva pe patru voci cântări așa cum numai cei din tradiția menonită o pot face. Au fost clipe de cer. Unul câte unul, copiii s-au apropiat de patul lui Silvia și i-au spus cuvinte de dragoste: ,,Ai fost un model pentru mine … L-am cunoscut pe Dumnezeu prin viața ta … Mulțumesc pentru că m-ai învățat cum să mă bucur de o relație personală cu Domnul Isus … Am să încerc să trăiesc toată viața așa cum te-am văzut trăind pe tine.“

Fără să știe și fără să-și dea seama, cei din familia aceasta au fost reprezentanții noștri, ai celor din marea ei familie de pe tot pământul. Dumnezeu le-a așezat așa ca să fie un sfârșit frumos. Cel care-i cunoaște măsura, Cel care-i cunoaște cărarea este astăzi și Cel ce i-a pregătit un loc lângă El, în slavă. Iar ea Îl cunoaște acum așa cum nu L-a mai cunoscut niciodată.“

Daniel Branzai

sursa

Domnul ne îndeamnă în Evanghelie să veghem să nu ni se îngreuneze inimile cu îmbuibare de mâncare și băutură și cu îngrijorările vieții acesteia. (Luca 21,34) Să luăm seama la noi, să nu intrăm în rutina: ”Ce voi mânca și ce voi bea?” , ”Unde mă voi duce și ce voi face?”. Aceasta este o adormire, o stingere a sufletului. Trebuie să ne amintim că cerul și pământul vor trece, doar cuvintele lui Hristos rămân. Păzește-le! Lasă-te ghidat de ele! Nu te teme de nimic și urmează-le! Văd oameni tot mai des care se balansează din diverse cauze, slăbesc, acesta este cuvântul. Domnul încheie avertizările acestea spunând: ”Rugați-vă … ca să aveți putere”. Oamenii argumentează în fel și chip, ca să scuze ce nu ar trebui să ne scuzăm, nu mai avem putere, slăbim. Dacă ne vom ruga, dacă vom căuta pe Dumnezeu, ne va întări și vom putea trece prin tot ce va veni. Noi nu avem scuză, nu că nu am putea slăbi, ci pentru că Domnul ne poate întări.

Să ne încredem în El!