Mandria spirituala – caracteristici 2

Continuam caracteristicile mandriei spirituale din articolul precedent dupa Jonathan Edwards.

Caracteristicile mandriei spirituale:

  • Mandria spirituala se gandeste mereu la opozitia si injuriile primite, si vorbeste adesea despre ele, si observa agravarea lor cu un aer de amaraciune sau multumire; in timp ce umilinta crestina pura il face pe om sa se poarte ca Domnul lui binecuvantat: atunci cand a fost batjocorit, nu a deschis gura, ci a ramas mut si s-a incredintat in tacere Celui care le judeca pe toate cu dreptate.
  • Un alt efect al mandriei spirituale este o anumita indrazneala nepotrivita si increzuta inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor. Umilinta crestina ne invata ca nu sta bine crestinilor de rand, femeilor si altora sa instruiasca, sa mustre si sa indemne cu aceeasi indrazneala ca un pastor in timpul predicii.
  • Un alt efect al mandriei spirituale este ca ii face pe oameni sa fie falsi, adesea, acestia vorbesc si se poarta intr-un fel special stiind ca sunt observati si apreciati. Umilinta crestina nu se lauda, nu se umfla de mandrie si este gata sa-i lase pe altii sa fie onorati.
  • Mandria spirituala te face sa te increzi prea mult in puterile tale, si sa-i neglijezi pe ceilalti. Umilinta crestina, dimpotriva, te face sa respecti pe toti oamenii, conform regulii din 1 Petru 2,17. „Cinstiti pe toti oamenii..”

Mandria spirituala – caracteristicile ei 1

Mandria spirituala este una din cele mai subtile forme de mandrie, se spune ca, credinciosul o rezolva ultima pe scara virtutiilor. Am citit aceste caracteristici de la unul din cei mai mari ganditori ai crestinismului Jonathan Edwards. Vi le dau si dv spre analiza, eu … cu smerenie trebuie sa spun ca am fost cercetat de mai multe din acestea si trebuie sa ma pocaiesc. Domnul sa ne ajute pe toti sa ne indreptam dupa Cuvantul lui.

Caracteristicile mandriei spirituale:

  • Mandria spirituala este inclinata sa vorbeasca cu amar sau cu batjocura si usuratate, cu un aer de multumire despre pacatul altor persoane, despre dusmania lor fata de Dumnezeu si fata de poporul Sau. – in timp ce umilinta crestina inclina mai degraba sa nu vorbeasca despre aceste lucruri, sau, daca o face, vorbeste cu durere si mila.
  • Mandria spirituala este mereu gata sa banuiasca pe altii; in timp ce un sfant cu adevarat umilit se uita mereu la el insusi si isi banuieste doar propria inima.
  • La unii mandria spirituala ii face sa spuna celorlalti din jur ce se intampla cu ei si ii mustra cu asprime pentru raceala si nepasarea lor. Umilinta crestina adevarata te face sa vezi tot ce este bun in ceilalti si sa te concentrezi numai asupra binelui, trecand cu vederea greselile; uitandu-te mereu la lucrurile rele din inima ta, si ferindu-te de tot ce le-ar putea incuraja cresterea.
  • Mandria spirituala ii indeamna adesea pe oameni sa se deosebeasca de ceilalti in infatisare exterioara, sa vorbeasca in mod deosebit, sa foloseasca un limbaj diferit, sa aibe o voce, o infatisare sau o purtare diferita. Dar un crestin cu adevarat umil va ramane ferm la datorie, chiar daca este singur, si va merge singur pe drumul spre cer, chiar daca toti s-ar lepada de el.
  • Mandria spirituala duce la separare, la indepartare de altii, fiindca persoana in cauza se considera mai buna si vrea sa arate ca este deosebita. Crestinul umil, dimpotriva, este gata sa se considere nevrednic de tovarasia altora, mai pacatos decat orice om, si demn de a fi alungat din societatea omeneasca.