Am ascultat de curand intr’un mesaj despre indemnul de a zambi si beneficiile acestuia. Era un mesaj in biserica. M-am gandit adesea daca sambetul nu este decat o „fata”, postura pe care o luam cu un interes anume. Este clar ca expersia pe care cineva o are pe chip este mai importanta decat hainele cu care se imbraca. Un zambet transmite: „Imi placi. Ma faci fericit. Ma bucur sa te vad.” Dar pentru ca un zambet sa transmita aceste lucruri trebuie sa fie unul sincer, nu un ranjet. Sunt unii care nesocotesc ranjeul, si folosesc asta ca scuza ca sa nu zambeasca niciodata. E falsa aditudinea si argumentul acesta. Cand un zambet e mecanic il respingem. Surasul trebuie sa fie adevarat, sa incalzeasca inima si sa vina din suflet, acel suras ce se vinde scump pe piata zambetelor. Copii stiu cel mai bine sa zambeasca: din suflet si cu multa lumina in ochi 😀
Acum problema care se pune este: am motiv ca sa zambesc? Motivul ar fi respectul pentru oameni, care niciodata nu sunt lipsiti de valoare. Iar daca sufletul este greu, nu putem astepta ca el sa se usureze pentru a incepe sa zambim. De fapt zambind, ajuti la usurarea acestuia, nu prin incordarea a patru muschi in loc de 74, cati se incordeaza cand esti trist, ci prin generozitatea ta si reactia celor din jur. Domnul spune sa facem altora ce vrem ca ei sa ne faca noua. Asta are efect direct asupra noastra, adica asta vei simti tu in sufletul tau, exact ce faci tu celuilalt.
Oamenii de specialitate spun ca de fapt noi nu suntem asa de afectati de ceea ce ne fac altii noua, ci de ceea ce le facem noi altora. Tot trucul este sa nu te lasi starnit sa faci rau, atunci esti la adapost. Deci zambetul de ajuta in primul rand pe tine, apoi ceilalti iti vor fi recunoscatori pentru caltura pe care le’o oferi.
romoflorin 
Şi eu sunt de părere că nu putem aştepta să treacă problemele ca să începem apoi să zâmbim. Şi ar mai fi ceva..atunci când trecem printr-o problemă, acest zâmbet transmite siguranţă, încredere celorlalţi iar prin aceasta arătăm credinţa noastră în Domnul şi creşterea noastră spirituală.
Da un crestin care zambeste in incercare, arata incredere in Dumnezeu pe de alta parte. Este un lucru deosebit sa faci asta din toata inima.
Nenea crestin,pun pariu ca ai citit biblia…pun pariu ca 90% din populatia a citit bibilia…cati ati citit Codex Gigas?cati ati mers si pe partea stintifica si nu ati ramas acol?
Mă refer la zâmbet ca o caracteristică a blândeţii. 🙂
si eu cred ca cu un zimbet poti sa mai descretesti o frunte
-dar pericolul apare cind te vad zimbind ,”vinatorii de pacate”si astfel zimbind cuiva de sex opus te poti trezi ca a aparut la acestia banuiala de trecerea barierei de relatie frateasca la cea de flirt sau si mai rau ,caci acesti/e vinatori de pacate sustin ca trebuie sa vegheze ca pacatul sa nu se strecoare in Biserica ,caci sint multi mincinosi strecurati intre noi care incepind de la un zimbet adica prin flirt sa incerce sa fure inimile credinciosilor ducindu-i in pacat,si asa chiar daca ai vrea doar sa zimbesti unei persoane de sex opus ,ai retineri mai ales ca tot acesti „vinatori”au reusit sa strecoare indoiala si despre pastori ,care cica a „imbarbatat” o sora si altfel decit simple vorbe ,mai ales ca la fiecare pastor sau si alte categorii de „lucratori”vin fie sa intrebe ceva fie sa se marturiseasca ,iar marturisirea nefacindu-se intre mai multi ochi ,acesti „vinatori strecoara astfel de zvonuri ,
-asa ca trebuie sa zimbim ,dar cum scapam de „zvonaci”cei ce raspindesc zvonuri de la un simplu zimbet vazut de ei sau o privire remarcata ca a fost adresata unei persoane daca o vede mai trista sau mai vesela ?
Sandu, sunt de acord cu tine in ce priveste flirtul. Este un lucru care atunci cand apare, nu trebuie sa te joci cu el. Bine subliniat!
** am corectat, era scris din greseala un „nu”. 🙂 Sandu, deci „sunt de acord cu tine”!
Sunt taby,si navighez de ceva vreme pe site-ul dumneavoastra,dar nu am avut curaj sa va las nici un comment!Referitor la ceea ce ati scris eu am un cuvant de spus:”Daca oameni nu te iubesc(si nu zambesti) atunci trebuie sa zambesti caci Domnul Isus te iubeste”.Si asta cred ca este de ajuns!Domnul sa va binecuvinteze!!
ciao
Asa este taby, pentru Dumnezeu se merita si chiar trebuie sa materializam aceasta relatie a noastra cu El in „lumea celor vii” 🙂
Da’i drumul si in continuare cu comentariile! 🙂
Calugaru, nu vad contradictii atutentice intre stiinta si crestinism 🙂 sunt anumite aparente contradictii. As fi intresat sa citesc „Codex Gigas”. Acum problemele sunt la un alt nivel, nu cel rational, ci la cel volitiv (de vointa) 🙂 Am dreptate?