Etichetă: mandrie

Mandria si antidoturile ei

~ florin ~ Lasă un comentariu

Patru efecte negative ale mandriei asupra relatiilor:

  1. Tragi concluzii gresite cu privire la altii – din mandrie consideri ca stii totul, ai prejudecati, devii orb la propriile greseli.
  2. Esti certaret – pentru ca mandria se concentreaza pe sine.
  3. Nu poti fi deschis si intim in relatii – pentr ca mandria cauta intaietate.
  4. Nu te poti impaca in conflicte – “Mania ne face sa intram in probleme, insa mandria este cea care ne tine acolo”.

Trei antidoturi pentru mandrie:

  1. Admite ca nu esti perfect
  2. Recunoaste in toate Harul lui Dumnezeu. “Caci cine te face deosebit?  Ce lucru ai pe care sa nu-l fi primit? Si daca l-ai primit de ce te lauzi ca si cum nu l-ai fi primit?” 1Cor. 4,7. Tot ce ai si tot ce esti, este doar meritul lui Dumnezeu.
  3. Sa fii plin de dragostea lui Dumnezeu – instrumentele goale suna cel mai tare (toba). Daca am avea inima plina de dragostea lui Dumnezeu, nu am mai simti nevoia sa ne indreptatim.

de Radu Maris

Mandria spirituala – caracteristicile ei 1

~ florin ~ Lasă un comentariu

Mandria spirituala este una din cele mai subtile forme de mandrie, se spune ca, credinciosul o rezolva ultima pe scara virtutiilor. Am citit aceste caracteristici de la unul din cei mai mari ganditori ai crestinismului Jonathan Edwards. Vi le dau si dv spre analiza, eu … cu smerenie trebuie sa spun ca am fost cercetat de mai multe din acestea si trebuie sa ma pocaiesc. Domnul sa ne ajute pe toti sa ne indreptam dupa Cuvantul lui.

Caracteristicile mandriei spirituale:

  • Mandria spirituala este inclinata sa vorbeasca cu amar sau cu batjocura si usuratate, cu un aer de multumire despre pacatul altor persoane, despre dusmania lor fata de Dumnezeu si fata de poporul Sau. – in timp ce umilinta crestina inclina mai degraba sa nu vorbeasca despre aceste lucruri, sau, daca o face, vorbeste cu durere si mila.
  • Mandria spirituala este mereu gata sa banuiasca pe altii; in timp ce un sfant cu adevarat umilit se uita mereu la el insusi si isi banuieste doar propria inima.
  • La unii mandria spirituala ii face sa spuna celorlalti din jur ce se intampla cu ei si ii mustra cu asprime pentru raceala si nepasarea lor. Umilinta crestina adevarata te face sa vezi tot ce este bun in ceilalti si sa te concentrezi numai asupra binelui, trecand cu vederea greselile; uitandu-te mereu la lucrurile rele din inima ta, si ferindu-te de tot ce le-ar putea incuraja cresterea.
  • Mandria spirituala ii indeamna adesea pe oameni sa se deosebeasca de ceilalti in infatisare exterioara, sa vorbeasca in mod deosebit, sa foloseasca un limbaj diferit, sa aibe o voce, o infatisare sau o purtare diferita. Dar un crestin cu adevarat umil va ramane ferm la datorie, chiar daca este singur, si va merge singur pe drumul spre cer, chiar daca toti s-ar lepada de el.
  • Mandria spirituala duce la separare, la indepartare de altii, fiindca persoana in cauza se considera mai buna si vrea sa arate ca este deosebita. Crestinul umil, dimpotriva, este gata sa se considere nevrednic de tovarasia altora, mai pacatos decat orice om, si demn de a fi alungat din societatea omeneasca.

De ce combat oamenii crestinismul si pe cei credinciosi? – Ioan 6:44

~ florin ~ 5 comentarii

Ioan 6:44 „Nimeni nu poate veni la Mine dacã nu-l atrage Tatãl, care M-a trimis”

Un adevar greu de recunoscut pentru firea orgolioasa a omului. Unii oameni Il acuza pe Dumnezeu ca sa isi justifice de fapt neputinta lor de al urma.
Aici este problema omului, este asa de orgolios. O retea de telefonie mobila din Statele Unite a facut un sondaj si a descoperit ca cele mai utilizate cuvinte sunt: Eu, al meu, mie, pentru mine, etc. Toate cu referire la Eu.

De aceea nu suntem crestini, de aceea nu suntem corecti, de aceea ne certam mereu, cu toti oamenii uneori. Prea orgoliosi. Dale Carnegie spunea ca oamenii nu sunt rationali si nici obiectivi, ci orgoliosi si subiectivi.

Biblia spune ca omul dupa pacat nu mai este liber sa faca ce vrea, el este liber doar sa faca ce pacat vrea, si nici acolo nu este o libertate reala, dar omul nu mai poate sa faca voia lui Dumnezeu, adica sa fie drept, corect, sa il urmeze pe Hristos, etc.; chiar daca stie si vede ca asta ar trebui sa faca. El isi creeaza o rezistenta teoretica, prin ratiuni si argumente prefabricate.

Domnul Iisus cand a vorbit oamenilor, mesajul lui a fost simplu si puternic: Pocaitiva si credeti in Evanghelie. Cred ca este o referire la Eu-l nostru, care a fost dus in mandrie de tatal mandriei, satan.

Aldbert Einstein spunea: „Doua lucruri sunt infinite, universul si prostia umana; si de primul nu sunt sigur”

Unii oamnei combat crestinismul, si in special pe cei evlaviosi, pocaiti, nu pentru ca ar avea vre’o problema rationala cu asta, ci una emotionala, pentru ca Hristos condamna faptele oamenilor in cauza, iar motivul este ca Hristos scoate la iveala pacatele lor ascunse, sau pe fata. Si oamenilor le place pacatul de aceea alege sa lupte cu cei credinciosi si biblia, decat sa lupte cu propria stare. Este mai usor asa.

Insa daca Duhul lui Dumnezeu lucreaza in inima unui om, ochii ii se deschid, incepe sa vada totul altfel, se vede pe sine un pacatos si devine indulgent cu altii, nu cu sine cum era inainte. Aceasta este solutia pentru fericire si satisfactie deplina in familiei, scoli, servicii. Nu trebuie sa institutionalizam chestia asta, e suficient sa credem in inima noastra acest lucru si sa incepem sa ne formam principiile dupa Cuvantul lui Dmnezeu, biblia.