Acum aproximativ 10 ani am fost intró tabara in Retezat, unde ar fi trebuit sa ajung si anul acesta.. dar dintró conjunctura anume nu se mai poate. Am facut o drumetie serioasa in acea tabara, am plecat dimineata si am venit seara, am vazut lacuri glaciare, munti, creste, privelisti minunate, s.a. atunci eu mi-am pus in gand sa adun fiecare specie de floare pe care o vad. Nu erau spectaculoase si nici multe specii, dar mi-a placut mult sa fac asta. Daca ar fi un gradinar aici, cred ca ar stii sa le deosebeasca 🙂

O amintire placuta oricum.

S-a nascut atunci cand trebuia 🙂 Avea 3,350 kg, nota 10 la nastere si este mai scumpa ca fratiorii ei, la infatisare 🙂 Seamana cu spita de neam a tatalui ei, la prima vedere 🙂 dar.. fiecare ochi o vede in felul lui.

Multumim de urari si ajutor celor ce l-au dat!

Omul firesc este mai sever cu altii si mai indulgent cu sine, omul duhovnicesc este mai sever cu sine si mai indulgent cu altii.

Omul firesc incearca sa ii sfinteasca pe altii ca sa fie slujit, omul duhovnicesc incearca sa se sfinteasca pe sine ca sa ii slujeasca pe altii.

Omul firesc are o problema ca altii nu fac voia lui Dumnezeu, omul duhovnicesc are o problema ca el nu face voia lui Dumnezeu.

Omul firesc este interesat de sine si se foloseste de ceilalti in scopuri proprii, omul duhovnicesc este interesat in altii si se foloseste pe sine pentru binele altora in Domnul.

„Nimic nu este mai important decat gradul de umilinta, lepadare de sine, saracie spirituala si supunere fata de vointa lui Dumnezeu. Am vazut multe persoane care au primit mai mult decat cerusera, fiindca rugaciunea lor a fost insotita de lucrurile despre care am vorbit mai sus.” Jonathan Edwards

„Cei care sunt reci si morti si nu au experimentat niciodata puterea evlaviei in inimile lor, sunt gata sa creada astfel despre cei mai buni crestini; si din cauza aceasta evlavia vitala si puternica este privita cu dusmanie tainica” Jonathan Edwards

Am observat ca unii gresesc si se expun unor mari pericole fiindca isi imagineaza ca nu sunt in primejdie de a se rataci sau a fi inselati de diavol, fiindca sunt aproape de Dumnezeu; astfel ca nu si supravegheaza actiunile si cred ca vegherea si atentia este inutila in cazul lor. Ei spun ca nu cred ca Dumnezeu ii va lasa sa-L dezonoreze si sa faca de ras credinta, atata timp cat stau langa Dumnezeu.
Este o mare greseala sa crezi ca nu ai motive sa te feresti de diavol si de o inima stricata si inselatoare; chiar in cele mai inalte stari de bucurie spirituala. Atata timp cat suntem in lume suntem intr-o tara vrajmasa, si de aceea avertizarea lui Hristos nu isi pierde niciodata actualitatea: „Vegheaţi, deci, în tot timpul, şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea, care se vor întâmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.” (Luca 21,36)

Iata trei erori ale unei inaltari spirituale:

1. Mandrie spirituala nestiuta

2. Principii gresite

3. Necunoasterea lui Satan si a planurilor lui

* from Madalina I.

Disensiunea este o situatie fragila fata de care trebuie sa te porti cu manusi, nu cu asprime. Domnul Isus cand intalnea disensiuni intreba: „Despre ce vorbiti?” si printró ilustratie vie (copilasii) ii atragea pe toti in directia buna. Nu tinea cu nimeni. (Ucenicii se certau cine sa fie mai mare. Marcu 9,33-37)

O disensiune nu se termina niciodata cu cearta, ci cu tact, diplomatie, conciliere si o dorinta plina de intelegere de a cunoaste si punctul de vedere al celuilalt. Pentru asta trebuie ca toate izvoarele tale sa fie la adapost. Adica tu sa te sustii dintró sursa care nu seaca, daca pot spune asa, care nu iti poate fi luata. De aceea cei ce se incred in Domnul sunt tari si nu se clatina. Dumnezeu nu poate fi luat de la tine niciodata.

Acest lucru un este un concept abstract, irealizabil, sau banal, oricine crede in Dumnezeu. Ci este ceva accesibil, este o cotitura in viata si te poti increde in Dumnezeu din inima ta, ca incepi sa cercetezi in directia aceasta. Atunci nevoile iti sunt implinite de El, inima iti este impacata in El, si in felul acesta vei putea sa te porti cu intelepciune in disensiuni.

Intr-un fel acesta este raspunsul la disensiunile nerezolvate intre oameni: sursele, nu sunt dumnezeiesti, si cand iti sunt amenintate apare tensiunea.

Voltaire, un ateu convins, a fost invitat odata la resedinta regelui Frederic cel Mare. La ceremonia de intampinare Voltaire a ridicat paharul spunand batjocoritor: „Cedez locul meu din rai in schimbul unei marci prusace”. S-a asternut o liniste de mormant, iar dupa cateva minute un alt oaspete de la curtea regelui s-a intors cate Voltaire si i-a spus: „Domnule, in Prusia exista o lege potrivit careia persoana care doreste sa vanda un anumit lucru trebuie sa dovedeasca mai intai ca este proprietarul obiectului respectiv. Puteti dovedi ca aveti un loc in rai?”

Asa cum Isus Hristos a fost ingropat cu deplina incredere ca au scapat de El, tot asa si biserica Lui a fost ingropata de nenumarate ori; si asa cum El le-a dejucat planurile vrajmasilor Lui inviind din morti, tot asa si biserica i-a incurcat pe dusmanii ei tasnind din nou la o viata viguroasa dupa ce a avut loc ingroparea sicriului ei si dupa ce s-au varsat toate lacrimile de crocodil la mormantul ei.
A.W.Tozer

Majoritatea sufletelor marete ale lumii au fost singuratice. Se pare ca singuratatea este un pret pe care sfantul trebuie sa il plateasca pentru sfintenia lui.
In dimineata lumii, Enoh, acel suflet evlavios, a umblat cu Dumnezeu si nu a mai fost, fiindca l-a luat Dumnezeu; si, desi acest lucru nu este afirmat in asa de multe cuvinte, concluzia corecta este ca Enoh a umblat pe o cale destul de separata de cea a contemporanilor lui.
Un alt om singuratic a fost Noe, cel care, dintre toti oamenii care dintre toti oamenii care au trait inainte de potop, a primit har din partea lui Dumnezeu; fiecare mica dovada arata inspre singuratatea vietii lui, chiar si atunci cand era inconjurat de oamenii lui.
Din nou Avraam i-a avut pe Sara si Lot, la fel ca si pe multi alti slujitori si pazitori de turme, dar cine poate citi povestea lui si comentariul apostolic cu privire la ea fara sa simta imediat ca era un om „al carui suflet era ca o stea si care locuia separat”? Dupa cate stim, Dumnezeu nu i-a spus nici macar un cuvant atunci cand se afla in tovarasia oamenilor. El a comunicat cu Dumnezeu cu capul plecat, si demnitatea innascuta a omului i-a interzis sa adopte aceasta pozitie in prezenta altora. Cat de dulce si de solemna a fost scena in acea noapte a sacrificiului, atunci cand a vazut flacarile miscandu-se printre bucatile jertfei. Acolo, singur, ingrozit de marele intuneric ce il inconjura, a auzit vocea lui Dumnezeu si a stiut ca era un om insemnat sa primeasca bunavointa divina.

Emerson a punctat faptul ca daca era posibil ca un om sa inceapa sa citeasca in ziua in care s-a nascut si sa continue sa citeasca fara intrerupere timp de saptezeci de ani, la sfarsitul acestui timp el ar fi citit un mic colt din Biblioteca Britanica.

Trebuie sa facem o mare selectie in cartile pe care ar trebui sa nu le citim. Timpul este scurt si de aceea trebuie sa fim atenti cu asta.

Cineva a dat cateva sugestii despre citirea cartilor:

Uita-te la autori, caracterul si viata lor. Cumva prin cartile lor iti vor transmite ceea ce aveau ei in caracter.

Vezi roada lor spirituala si sfarsitul vietilor lor. Asta spune despre duhul care i-a insotit.

Nu in cele din urma, cere Duhului Sfant sa te calauzeasca asupra cartilor pe care sa le citesti.

PS nu termina o carte de citit, doar pentru ca ai inceput-o. Sunt carti care ar merita rupte dupa ce citesti primele capitole… totusi nu luati alt criteriu mai sus de Scriptura.

 

     Biruinta in toate cazurile si in tot timpul a fost desavarsita in Domnul Isus. Pe El, pacatul nu L-a atras niciodata si L-a scarbit. Daca citim ispitirea in pustie, Il vedem biruitor in totul, cu toate ca propunerile lui Satan au fost iscusite.

      Oricat de grele ar fi imprejurarile prin care trece un credincios, daca se alege fara pacat, biruinta lui este mare, chiar daca in alta privinta ar suferi vreo paguba. Odata ce suntem morti fata de pacate, “sa traim pentru neprihanire.” Cine traieste pentru Dumnezeu, traieste in neprihanire, curat si sfant inaintea lui Dumnezeu

de Titi M.

1. Straduieste-te sa treci dincolo de o simpla tanjire a gandului. – Fa-ti fata ca o cremene si incepe sa iti pui in ordine viata. Orice om este atat de sfant pe cat isi doreste sa fie. Dar dorinta trebuie sa fie, intr-adevar, irezistibila.
2. Leapada orice obicei necrestin. – Daca alti crestini il practica fara sa ii mustre constiinta, poate ca Dumnezeu te cheama pe tine sa te apropii mai mult de El decat sunt dispusi acesti alti crestini sa o faca. Aminteste-ti cuvintele: „Altii au voie, tu nu”. Nu condamna si nu critica, ci cauta o cale mai buna. Dumnezeu te va onora.
3. Adu-L pe insusi Hristos in centrul inimii tale si pastreaza-L acolo in mod continuu. – Doar in Hristos vei gasi implinire totala. In El poti fi unit cu Dumnezeu intr-o constienta lucida, vitala.
4. Deschideti inima pentru Duhul Sfant si invita-L sa te umple. – O va face. Nu lasa pe nimeni sa iti interpreteze Scriptura in asa fel incat sa elimine darul Tatalui, Duhul. Fiecare om este atat de plin de Duhul pe cat vrea sa fie.
5. Poarta-te mai aspru cu tine si mai bland cu altii. – Poarta-ti crucea, dar nu pune niciodata una pe spatele altcuiva. Cultiva partasia cu Dumnezeu prin rugaciune, smerenie, ascultare si renuntare la sine.

„Lui Dumnezeu ii face mare placere sa tanjim dupa El, sa-L cautam, deoarece El insusi ne-a cautat cu o asemenea tanjire si dragoste; El a murit pentru ca ne-a dorit – minunat gand! Si acum El tanjeste sa fim cu El in cer.”

„O privire tinta si o tanjire radioasa dupa Dumnezeu este balsamul si vinul vointelor predestinate” – Frederick W. Faber

Nu cred ca este voia lui Dumnezeu ca noi sa fim fericiti, ci mai degraba sa cautam sa fim sfinti si folositori. Omul sfant va fi omul folositor si are toate sansele sa fie si un om fericit; dar daca el cauta fericirea si uita de sfintenie si de utilitate, este un om carnal, firesc. – A.W.Tozer

Dumnezeu nu a intentionat niciodata ca o fiinta precum omul sa fie jucaria sentimentelor sale. Viata emotionala este o parte adecvata si nobila a personalitatii totale, dar este, prin insasi natura ei, de o importanta secundara. Religia se afla in vointa, la fel si neprihanirea. Singurul bun pe care Dumnezeu il recunoaste este un bun voit; singura sfintenie valida este o sfintenie voita. Radacina oricarui rau din natura umana este pervertirea vointei. Pentru a-L iubi pe Dumnezeu cu toata inima noastra trebuie mai intai, sa vrem sa o facem. Apoi afectiunile noastre religioase vor incepe sa se ridice pe aripi stabile in loc sa se miste lenes, fara tinta sau fara o directie inteligenta.
– A.W.Tozer

Deuteronomul 30:19  „Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta”

Va recomand cu incredere sa folositi aceste resurse cat mai mult timp pe zi.

  Biblia audio .mp3 – [GENEZA – 2CRONICI] » 651.1 MiB – 20,941 descărcări

  Biblia audio .mp3 – [EZRA – MALEAHI] » 575.0 MiB – 10,357 descărcări

  Biblia audio .mp3 – [MATEI – APOCALIPSA] » 436.0 MiB – 15,694 descărcări

* sursa: http://intercer.net/blogs/biblia/audio

„Pretutindeni pe pamant exista doua duhuri: duhul care lucreaza in copii neascultarii si Duhul lui Dumnezeu. Acestea doua nu pot fi reconciliate nici in timp, nici in vesnicie. Duhul care locuieste in cel nascut o data este opus pentru totdeanua Duhului care locuieste in inima celui nascut de doua ori. Aceasta ostilitate a inceput undeva in trecutul indepartat inainte de crearea omului si continua pana astazi. Efortul modern de a face pace intre aceste doua duhuri nu este doar inutila, ci si contrar legilor morale ale universului. Nici un limbaj nu este prea inversunat pentru a se repezi impotriva fanaticului increzator in sine.. ”
A.W.Tozer – Omul salasul lui Dumnezeu.

Nu te angaza intr-un razboi fara final si neintelept, lupta in directia lui Hristos, lupta pentru oile pierdute.. !