Cum lucrează educația

sursă

Ai putea să îți pui copilul la treabă în casă, zicând că va învăța și la casa lui face la fel.

  • De fapt s-ar putea să se simtă forțat și la casa lui să forțeze la rândul lui pe alții.

Ai putea să bați la cap copilul totdeauna cu învățături de tot felul, pentru a îl învăța și educa.

  • El s-ar putea să facă la fel când va fii mare cu alții, nu se știe dacă a înțeles și el să facă la fel.

Dacă te concentrezi pe tine să faci curat, să faci ce trebuie, și la nevoie să explici cu blândețe copilului de ce faci așa și cum să faci așa.

  • Atunci e posibil ca și copilul la timpul lui să facă, pentru că așa a văzut la tata, sau la mama, iar uneori i-ai explicat de ce.

Dacă faci bine copilului, trăiești frumos și drept, chiar dacă copilul nu ascultă momentan, chiar dacă profită de bunătatea și hărnicia ta, nu e pierdut să știi.

  • Va veni un timp când nu va mai fii cu tine, și atunci el își va da seama de valoarea comportamentului tău, și de resursele pe care le produceai. Atunci ar putea să face exact ce ai făcut tu, chiar dacă alții nu apreciază. Și așa l-ai câștigat!

Cel mai important este încrederea și iubirea pe care o dai copilului. Împlinește nevoile lui de bază. El nu va uita niciodată cum l-ai făcut să se simtă în momentele acelea.

  • Asta creează legături durabile între voi, asta câștigă și transformă cel mai mult cu putință. Ce nu poate face omul, e cu putință la Dumnezeu, de aceea puneți Cuvântul în familie.

(Prov 22:6) ”Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.”

Psalmul 127 – meditație

(Psalmii 127:1) ”Dacă nu zidește Domnul o casă, degeaba lucrează cei ce o zidesc; dacă nu păzește Domnul o cetate, degeaba veghează cel ce o păzește.”

Domnul zidește o casă prin cuvântul Său. Dacă nu faci după manualul lui Dumnezeu în zidirea unei ”case”, biblia spune că degeaba o faci. Dacă nu păzești o ”cetate” după cuvânt, făcând ceea ce este scris, degeaba o faci. Toate presupunerile oamenilor pot părea bune, ca intenții, ca rațiuni, dar în cele din urmă varianta bibliei se dovedește a fii mai bună.

Gânduri la sfârșit de an – Psalmul 25

Înălțați-vă sufletul spre Dumnezeu v.1 – Nu este altceva mai bun de făcut și mai sigur acum.

Să căutăm căile Domnului v.4 – Umblați în căile Domnului, ucenicii din biserica primară stăruiau în cuvânt, în legătura frățească, în frângerea pâinii și în rugăciuni (Fapte 2,42). Știți alte lucruri mai valoroase ca acestea în viață?

Să ne întoarcem de la căile noastre rele v.8 – Haideți să ne smerim. Cine ascunde fărădelegile nu propășește, dar cine le mărturisește și se lasă de ele, va căpăta îndurare (Pv. 28,13). Nu suntem perfecți, știm asta. Unii au ajuns să nu mai știe că trăiesc nedrept, ei chiar cred că sunt bine. Să ne întoarcem la Cuvânt, să lăsăm internetul (în felul rău de folosință), să lăsăm anturajul, cărțile chiar; să stăm doar în cuvânt ca să ne poată vindeca și lumina.

Să ne împrietenim cu Dumnezeu v.12 – Teme-te de Dumnezeu, abate-te de la rău. Așa vei izbuti în toate lucrările tale, vei avea pace, vei fii fericit și vei fii așezat din nou la locul tău (Iov 22,21).

Un an nou binecuvântat!

🖤 ACASĂ de Crăciun

Aș fi dorit să mai petrec un an
Cu fiul, fiica și nepoții care-i am.
Și să le spun că Domnul este bun,
Dar eu voi fi ACASĂ de Crăciun.

Aș mai fi vrut un ceas de părtășie,
Să stau de vorbă cu a mea soție.
Și să îi spun că viaț-a fost frumoasă,
Dar de Crăciun eu plec să fiu ACASĂ.

Aș mai fi vrut s-aud colindători
În noaptea de ajun spre zori.
Și-apoi să-i chem să stea cu noi la masă,
Dar anu-acesta de Crăciun voi fi ACASĂ.

Aș mai fi vrut să merg la adunare,
Să-i văd pe frați, să fie sărbătoare.
Azima să o iau și să beau vinul,
Dar de Crăciun eu îl voi bea cu Domnul.

Aș mai fi vrut să predic înc-o dată
Ca să vorbesc de slujbă și răsplată.
Și-apoi să îl prezint pe robul bun,
Dar Domnul m-a chemat ACASĂ de Crăciun.

Aș mai fi vrut atâtea ca să fie,
Dar suntem limitați aici, pe glie.
Trăim cu boli, durere și angoasă,
De-aceea de Crăciun eu plec ACASĂ.

Aș mai fi vrut, dar nu mai vreau nimica,
Voi fi cu Domnul, va dispare frica.
Eu sunt iertat prin jertfa-I glorioasă
Și la Crăciun voi fi cu Domnu-ACASĂ!

Vasile A. Taloș

Să nu vi se tulbure inima

Astăzi, am fost solicitat de un frate să mă rog pentru el, pentru momentele dificile prin care trece. Nu a fost primul care îmi spune că nu știe unde să mai meargă la biserică, nu poate să mai asculte cuvântul în biserici, e mândrie, formalism, fățărnicie etc. M-am rugat împreună cu el.

Vreau însă să spun câteva gânduri în legătură cu asta.

(Deut. 20:3) ”Ascultă, Israele! Voi astăzi sunteți aproape de luptă împotriva vrăjmașilor voștri. Să nu vi se tulbure inima, fiți fără teamă, nu vă înspăimântați, nu vă îngroziți dinaintea lor.”

  • Luptă cu păcatul, nu te tulbura de păcat, oricât ar fii de lungă experiența! Mărturisește-l lui Dumnezeu, îl vei birui prin puterea lui Dumnezeu. Sângele Domnului e mai tare decât păcatul. Harul este mai tare decât ispita.

(Ier. 51:46) ”Să nu vi se tulbure inima și nu vă înspăimântați de zvonurile care se răspândesc în țară, căci anul acesta va veni un zvon, iar anul următor, un alt zvon; în țară va domni silnicia și un stăpânitor se va ridica împotriva altui stăpânitor.”

  • Trăim o era a zvonurilor. Media și internetul ridică aceste zvonuri la cote fără precedent. Zvonurile îți aduc îndoială. Îndoiala oprește transferul de hrană spirituală, nu mai poți să crești, pentru că nu mai crezi în slujitori, în lucrare, în biserică. Nici Hristos nu a făcut multe când oamenii nu mai credeau în El.

(Ioan 14:1) ”Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în Dumnezeu și aveți credință în Mine.”

  • Nu te lăsa tulburat de nimic, atunci când vine vorba de Dumnezeu și de Hristos! Și dacă ai credință în Dumnezeu și în Isus, trebuie să ai și în Biserica Lui. Nu o poți separa de Isus, este mireasa Lui. El vrea să o iubești, să o slujești. Nu te lăsa tulburat de nimic, continuă să crezi.

(Ioan 14:27) ”Vă las pacea , vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.”

  • Caută pacea de la Isus, nu de la oameni! Sunt foarte diferite. Pacea de la oameni este o amăgire. Cei ce caută pace de la Dumnezeu, o vor obține necondiționat, independent de împrejurări. Cei ce caută pacea de la oameni, mereu va fii cineva care va spune că mai este ceva, înainte să îți poată da pace.

Sărbători fericite cu Hristos!

Dumnezeu a spus evreilor ca fiecare casă să fie curățită înaintea jertfirii mielului pascal. Când era să vină Mesia, Dumnezeu a trimis pe Ioan botezătorul să pregătească poporul cu pocăință și să le întoarcă inimile spre Dumnezeu (Luca 1,16). Primul eveniment viza mielul, un simbol al lui Mesia. Al doilea eveniment viza pe Mesia însuși, Dumnezeu întrupat. Prima dată îți pregăteai casa, acum ne pregătim inima. Fie ca aceasta sărbătoare să ne aducă odată în plus aminte că ”Domnul Își întinde privirile peste tot pământul ca să sprijine pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui.” (2 Cronic16,9).

Sărbători fericite în Hristos!

Vasile Alexandru Talos – Un reper, un punct de sprijin

Cu toții suntem mișcați de plecarea dintre noi a fratelui pastor Vasile Taloș. A fost un om care a avut o contribuție majoră în viața multora dintre noi. Când eu am fost la Institutul Teologic Baptist în București dânsul nu mai era profesor. Însă în lucrare a fost cel care ne-a ajutat întotdeauna. Prin telefon, email, prin vizite la biserică rezolva lucrurile, care pentru noi erau poveri, cu o singură expresie. Mă întâlneam cu dânsul la înmormântări, dădeam Cina Domnului împreună cu dânsul la anumite persoane care erau cunoștințe însemnate ale dânsului. Eram un student la seminar îmi aduc aminte, iar dânsul era președintele cultului, nu știu în ce fel l-am invitat într-o miercuri seara la biserică să predice, era program de studiu și rugăciune, nu veneau mulți. A venit. Am fost impresionat și eu și întreaga biserică de gestul dânsului. Și acum rețin cuvintele pe care ni le spunea la sfârșitul bisericii față către față: ”Biserica este o comunitate, nu vă uitați la ei doar în cadrul serviciului divin, întâlniți-vă cu ei în grupuri mici, fiecare să fie parte unui astfel de grup, iar cei ce sunt de încredere și au o mărturie bună să fie lider de grup” Cu multe alte cuvinte ne-a dăruit direcție și modul în care biserica funcționează și astăzi. Mai jos pun o întâlnire de tinere la care dânsul a participat în 2016.

Mai am un gând, fratele Taloș Vasile a fost, ca întotdeauna gata să ajute cu orice era nevoie, noi am început o misiune undeva într-o localitate Buciumeni, și doream să construim o clădire. Când i-am spus fratelui Taloș prin telefon, a vorbit cu comitetul și a donat o sumă de bani. Am vrut lunile acestea să îi trimit o fotografie și o mărturie a ceea ce a contribuit și ceea ce a ieșit de acolo. Sincer regret, dar nu mă gândeam că nu va mai fii. Acum vor vedea frații din biserica dânsului. Aici este o fotografie cu clădirea care s-a ridicat prin contribuția dânsului, în mijlocul pandemiei, noi am ridicat un punct de misiune în Buciumeni, județul Călăraș.

Psalmul 22 – meditatie

David, în Psalmul 22 era nenorocit și suferind, dar el credea cu toata inima in adunarea cea mare a lui Dumnezeu, unde el va lauda pe Domnul. Asta este in mia de ani, potrivit cu Apocalipsa 20, apoi in veșnicie. Tot atunci toți împărații se vor închina Domnului si toate marginile pământului, așa cum vorbește in Psalmul 22. El trăia cu perspectiva mileniului, a eternității, doar așa rămâi drept și tare în timpuri grele.

Genealogia Domnului Isus – Cardul de Identitate al lui Mesia

(Matei 1:1) ”Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.”

CI = este actul de identitate al oricărui om. Fără acesta nu exiști, nu poți face mai nimic în lumea noastră, nu poți dovedi cine ești.

Genealogia Domnului Isus, este un fel de CI al lui Mesia. Adică nu este doar o poveste, un vis frumos, ci El este un personaj istoric care are un trecut și care dovedește că:

  • Este dintre noi. Are genealogie, știm exact de unde se trage. Nu este de nicăieri, obscur, suspect, este om adevărat!
  • Este pentru noi. A trăit ca să ne învețe calea lui Dumnezeu, a murit pentru noi ca să putem intra pe calea lui Dumnezeu, a trimis apostolii în lumea întreagă.
  • Este printre noi. Lucrarea Lui este cea mai mare instituție de pe pământ la ora actuală. Dacă citești aceste rânduri, înseamnă că lucrarea Lui a ajuns până la tine.
  • Este peste noi. Va veni o zi când va lua în stăpânire ceea ce Îi aparține, întreaga lume. Acum încă poți alege să intri de bună voia sub stăpânirea Lui. Atunci, va fii prea târziu.

Despre viață

„Rabdarea este comoara invingatorului”

„Nu fiecare furtuna vine sa-ti distruga viata, unele vin sa-ti curete calea”

„Nu te speria daca in viata ta ploua de prea mult timp.Cel mai frumos soare, rasare dupa cele mai urate furtuni.”

„Nu conteaza cine ti-a rupt aripile…cu timpul vei invata sa ierti.Cu adevarat conteaza cine ti le-a lipit si te-a ajutat sa zbori din nou.”

„Increderea este ca o foaie de hartie. Odata ce ai mototolit-o nu va mai fi niciodata perfecta,oricat te-ai stradui s-o netezesti.”

„Oamenii sunt ca niste carti;
Unii te pacalesc cu coperta, altii te surprind cu continutul.”

„Dumnezeu este in inima ❤legata de CER si genunchii lipiti de pamant”

Taina fărădelegii

(Geneza 3:1) ”Șarpele era mai șiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ‘Să nu mâncați din toți pomii din grădină’?”

Când Satan a ispitit omenirea a venit la Eva. De ce a procedat așa? Ar fii câteva motive:

  • Ea auzise porunca indirect, de la Adam, nu de la Dumnezeu, era mai maleabilă.
  • Era o șansă în plus să doboare pe Adam, pentru că el o iubea pe ea, iar ea a fost cea care l-a ispitit pe el.
  • Ea era mai orientată pe plăcut, pe dorințe etc., iar el pe sarcini, scopuri.

Unii spun că Satan nu și-a schimbat metoda nici azi. Nu aș spune în privința femeii, deși o folosește din plin și astăzi; însă metoda este aceeași în sensul că urmărește aceeași taină a inimii, calea iubirii, vine pe acolo pe unde iubește omul.

Însă o cale pe care o folosește astăzi pe pământ este calea copiilor:

  • Ispitește adolescenții (astăzi toată mass media, toate reclamele, toată fața lumii, nu știu dacă știați, țintește în adolescenții noștri).
  • Este o șansă în plus, dacă îi câștigă pe ei, să ne doboare și pe noi. Ei devin ispititorii noștri, iar asta este dificil pentru noi, deoarece noi ne iubim copii, tinerii.
  • Iar ei sunt mai orientați pe ce le place, pe ce își doresc, iar noi suntem cu sarcinile și scopurile.

Frica vs credința

(Mat 8:26) El le-a zis: „De ce vă este frică, puțin credincioșilor?” Apoi S-a sculat, a certat vânturile și marea și s-a făcut o liniște mare.

Se spune că opusul fricii este curajul, însă ceea ce nu se spune este că temelia curajului este credința. Nu poți înfrunta frica dacă nu ai credință, oricât de mult curaj ai avea. Curajul fără credință nu este autentic.

Opusul fricii este credința!

Darul și dragostea

(1 Corinteni 12:31-13:1) ”Umblați dar după darurile cele mai bune. Și vă voi arăta o cale nespus mai bună. Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.

Să căutăm să facem bine celor din jurul nostru nu doar prin darurile noastre, nu este greșit așa, dar mai ales să facem bine prin dragostea noastră. Este o cale nespus mai bună spune Pavel. Când slujim, s-ar putea cineva să se simtă inferiorizat, când slujim s-ar putea să stârnim gelozia cuiva, oamenii au fel și fel de gânduri, dar când ne purtăm cu dragoste într-o împrejurare anume, să știi că zidim foarte mult atunci.

”Atunci” și ”Acum”

În dimineața aceasta am citit din 2 Cronici 29. Aici se vorbește despre împăratul Ezechia.

(2 Cronici 29:1-3) ”Ezechia a ajuns împărat la vârsta de douăzeci și cinci de ani și a domnit douăzeci și nouă de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Abia, fata lui Zaharia. El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David. În anul întâi al domniei lui, în luna întâi, a deschis ușile Casei Domnului și le-a dres.”

Atunci când un împărat se ridica și începea să lucreze la casa lui Dumnezeu, Dumnezeu îi binecuvânta împărăția și țara.

De aici unii oameni au înțeles că dacă zidesc ”Case ale lui Dumnezeu” – Biserici, Dumnezeu le va binecuvânta domnia și țara. Așa a fost Ștefan cel mare, sau preoții ortodocși de astăzi în România. Totuși binecuvântarea în România nu este așa vizibilă, deși avem lucrări spirituale.

Nout Testament vine și ne ajută:

  • În vechime împărații zideau Casa lui Dumnezeu – astăzi noi am putea să zidim Casa lui Dumnezeu, zidind comunități de credincioși, nu clădiri, deși au și ele rostul lor.
    • (1 Pet 2:5) ”Și voi, ca niște pietre vii, sunteți zidiți ca să fiți o casă duhovnicească, o preoție sfântă, și să aduceți jertfe duhovnicești plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos.”
    • De aceea Dumnezeu se coboară acolo unde se zidesc comunitățile, mijloacele online au locul lor, pentru că ele înseamnă comunități de oameni.
  • În vechime oamenii aduceau jertfe pentru ca să fie plăcuți lui Dumnezeu.
    • Astăzi noi aducem jertfe nu prin slujbe și programe, ci prin consacrarea trupurilor noastre în lucrarea lui Dumnezeu, într-o slujire anume.
      • (Rom 12:1) ”Vă îndemn dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească.”
    • De aceea oamenii consacrați pe o slujire spirituală anume, au un cuvânt de spus, ei sunt cei ce aduc jertfe lui Dumnezeu.
  • În vechime preoții aduceau tămâie lui Dumnezeu de un miros plăcut.
    • Astăzi noi aducem rugăciunile noastre după învățăturile Cuvântului.
      • (Apoc 5:8) ”Când a luat cartea, cele patru făpturi vii și cei douăzeci și patru de bătrâni s-au aruncat la pământ înaintea Mielului, având fiecare câte o alăută și potire de aur pline cu tămâie, care sunt rugăciunile sfinților.”

O viață înțeleaptă – de John Wesley

Nu eşti sigur nici măcar de o zi din viaţă; n-ai fi deci înţelept, dacă ai pierde o clipă. Cea mai scurtă cale care duce la cunoaştere este aceasta:

1) A determina scopul pe care vrei să-l atingi;

2) A nu citi nici o carte care nu se referă, într-un fel sau altul, la acest scop;

3) Dintre cărţi, să alegi pe cele mai bune;

4) Să nu începi studiul unei alte lucrări, decât după ce ai terminat-o pe prima;

5) Să citeşti cărţile într-o astfel de ordine, încât să servească la a lumina şi a confirma pe cele din ajun.”

Rugăciunea ascultată

sursă

(Faptele apostolilor 12:5) ”Deci Petru era păzit în temniță, și Biserica nu înceta să înalțe rugăciuni către Dumnezeu pentru el.”

În Fapte 12,1-7 avem o rugăciune ascultată. Acest lucru se petrece relativ repede, ceea ce ne arată că atunci când o rugăciune este ascultată, greutatea nu cade pe oameni, ci pe Dumnezeu și mijloacele corecte de a te ruga. Acestea sunt:

  1. Biserica” – Domnul ne spune: (Mat 18:19) ”Vă mai spun iarăși că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu, care este în ceruri.” Iar în Mat 18:20 spune: ”Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.” Aceasta este definiția bisericii. Rugăciunea trebuie făcută în învoială cu unul, doi, pentru a se lupta într-o direcție anume.
  2. Nu înceta” – În românește se înțelege o rugăciune neîncetată, în limba engleză este puțin mai mult – perseverență, însă în limba greacă este termenul: ecteneis care înseamnă întins la maxim. Rugăciunea trebuie făcută ca și cum ai întinde o curea la maxim, nu 80%. Ieremia 29:13 spunea: ”Mă veți căuta, și Mă veți găsi dacă Mă veți căuta cu toată inima.”
  3. Să înalțe rugăciuni către Dumnezeu” – Unii se roagă și nu au rezultate, pentru că se roagă de dragul rugăciunii, adică ei nu caută se se înalțe spre Dumnezeu neapărat. În rugăciunea tot ceea ce contează este să ajungi în prezența lui Dumnezeu. Atunci se primește un răspuns. În prezența lui Dumnezeu se ajunge doar prin Hristos, prin jertfa lui. Când ești în prezența lui Dumnezeu, atunci El te poate ține mai mult sau mai puțin, te poate direcționa cumva în rugăciune. Nu noi suntem în control cumva.

Doamne ajută, Doamne dă izbândă!