Una din cele mai mari piedici în calea sfințirii, a ascultării de Dumnezeu este lipsa seriozității.
(Ecl 5:4) „Dacă ai făcut o juruință lui Dumnezeu, nu zăbovi s-o împlinești, căci Lui nu-I plac cei fără minte; de aceea împlinește juruința pe care ai făcut-o.”
După cum cel mai important factor al creșterii spirituale este seriozitatea.
(Matei 7:24) „De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care și-a zidit casa pe stâncă.”
Ce este de făcut? Trebuie sa înțelegi de unde vine neseriozitatea! În lume, neseriozitatea, a nu pune la inima, a nu lua în serios, este un factor de protecție fata de o lume rea și nelegiuită. Realmente noi asa ne protejam, o lăsăm în plata Domnului, și nu ne batem capul cu ea. Fapt este ca aceasta este definiția neseriozității, pentru că asta înseamnă superficialitate, neatenție, ușurătate. Nu e greșit să faci asta cu cei răi.
(Ps 15:4) ”El (cel neprihănit) privește cu dispreț pe cel vrednic de disprețuit, dar cinstește pe cei ce se tem de Domnul. El nu-și ia vorba înapoi dacă face un jurământ în paguba lui.”
Acum problema este că noi ne obișnuit cu asta, și facem așa cu oricine și oriunde. În relația noastră cu Dumnezeu, nimic nu este mai dăunător decât neseriozitatea. Dacă ne uităm la împăratul Saul, așa a atras judecata și mânia lui Dumnezeu peste el și casa lui. Eli, Hofni și Fineas au adus judecata lui Dumnezeu peste neamul lor din același motiv.
Va fi nevoie să învățăm din nou să fim serioși, să fim consecvenți, credincioși și perseverenți, să nu lăsăm nimic nefăcut din ceea ce trebuie făcut.
Domnul să ne ajute la acestea!
romoflorin 