Respecta-ti parintii!

A cincea porunca din lege ne spune sa ne cinstim parintii ca sa avem o viata luna si fericita.

Familia este prima institutie creata de Dumnezeu si celula societatii, de aici decurge o societate si o biserica puternica, nu este de mirare ca este cea mai atacata, chiar mai mult decat biserica, cealalta institutie a lui Dumnezeu.

Rabinii spun ca respectul pentru parinti constitue temelia unei familii sanatoase.

De fapt daca nu iti respecti parintii, tu nu il respecti pe Dumnezseu! El a instituit familia, El nu sugereaza sa faci acest lucru, El porunceste sa faci asta!

Noi insa ne intrebam: ce sa facem atunci cand parintii nu ne sunt modele bune in viata? Ce sa facem atunci cand parintii nu se tem de Dumnezeu?

Citeam in cartea fr. Cristian Barbosu “Cele 10 porunci” ca sunt trei circumstante cand parintii intra in umbra lui Dumnezeu in ce priveste respectul si ascultarea lor de catre copii.

1. In privinta mantuirii. Domnul Iisus spune clar: “Adevarat va spun ca nu este nimeni care sa fi lasat case, sau frati sau surori, sau tata sau mama… pentru Mine.. si sa nu primeasca de o suta de ori mai mult…” Marcu 10,29. Fara sa facem din asta un motiv sa ne infruntam parintii fatis, mantuirea este un lucru in care trebuie respectat mai mult Dumnezeu decat autoritatea familiei.
2. In privinta casniciei. “De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de nevasta sa”Geneza 2,24 (in original: va iesi de sub autoritatea parintilor). Aici nu este vorba de alegerea partenerului, ci dupa alegerea lui. Parintii trebuie sa isi lase copii sa mearga singuri in viata, iar copii trebuie sa lasa parintii si sa isi urmeze propriul drum, pentru ca ei sunt o familie noua.
3. In privinta diverselor aspecte din viata. “copii sa ascultati in Domnul de parintii vostrii”Efeseni 6,1. Adesea in familii mixte, unde parintii nu sunt credinciosi, dar nu numai, copiilor li se sugereaza sa: minta, sa fie oportunisti, vicleni (isteti), imorali, poate chiar mandri. In orice aspect in care Scriptura da clar o directie, ascultarea copilului trebuie sa fie filtrata cu Scriptura. Fara sa faca din asta un motiv de independenta sau de a trata cu superioritate pe parinte. Insa trebuie tratat ca pe un parinte cu tot bunul simt si respectul care i se cuvin.

In final ceea ce trebuie sa dam neconditionat parintilor noastrii este bunul simt si respectul, asa il vom asculta pe Dumnezeu, ii vom face pe ei mai buni si le vom multumi pentru marele efort de a ne fi crescut si ingrijit.