nastere – romoflorin

Ce asteptam noi de sarbatoarea „Craciunului”? Pun in ghilimele pentru ca normal ar fi „Sarbatoarea nasterii Domnului”.

Oamenii au tot felul de preocupari de Craciun, preocupari pe care unii se grabesc sa le condamne pentru ca nu il pun pe Hristos in centru. Sa nu ne mai asteptam ca lumea sa il puna pe Hristos in centrul ei, nu a facut-o, nu o va face, si nici nu poate sa o faca vreodata. Lumea cauta sa ascunda pe Hristos, sa deturneze evenimentul lui Dumnezeu, nasterea lui Hristos, calea de mantuirea pentru oricine, in mod personal crede si Il urmeaza pe El ca un model al vietii Lui.

Propuneti ca anul acesta de luna nasterii Mantuitorului, sa Il primesti pe El, sa iti deschizi inima pentru El si cuvantul Lui, pentru El si urmasii Lui (credinciosii in biserica), sa iti deschizi inima pentru El si toata creatia Lui.

Daca faceti asta, va puteti bucura apoi de tot ce va inconjoara, dar bucuria voastra sa isi puna temeiul in Hristos, si cand altii vor intreba de bucuria voastra, sa le spuneti motivul real!

Pun fotografiile acestea, asa ca sa inspir primariile de sector, pentru luna decembrie! 😉 😀

Continuă lectura „Ce asteptam noi de sarbatoarea „Craciunului”?” →

Ma gandeam in dimineata asta la versetul:

“Daca un om nu se naste din nou nu poate vedea imparatia lui Dumnezeu.” Ioan 3, 3

De aici deducem ca mantuirea nu este o simpla alegere ci este vorba de nastere din nou, este ceva mult mai complex. Unii considera mantuirea ca pe o alegere pe care o fac si atat. Asta ar cobori mantuirea la nivelul unui contract de colaborare sau de munca pamantesc, pe care il poti desface cand vrei. Mantuirea asa cum apare in Biblie este mai mult, este vorba de o nastere din nou. Adica o noua faptura in asemanarea lui Hristos se naste. Tu esti cu totul un om nou. Tu nu esti acelasi om vechi, corupt care a luat o decizie pozitiva la un moment dat pentru Hristos, nu am putea avea incredere nici o clipa in alegerea unei astfel de firi corupte.

Cel nascut din nou, este ca un copil nascut de curand. A parasi relatia cu Dumnezeu printr-o simpla alegere, daca am duce pana la capat imaginea pe care Domnul Iisus ne-o creeaza cu realitatea “nasterii din nou”, asta ar echivala cu parasirea unui prunc nascut de curand. In lumea fizica asta este cruzime si un comportament bolnav, deviant. Daca in lumea materiala este vazut asa de rau gandirea / comportamentul acesta, cu cat mai rau trebuie vazut in imparatia lui Dumnezeu?