Curatirea Templului – mesaj de florii

Iisus cand intra in Ierusalim intra direct in casa Tatalui Sau, Templu, si face o curatire, da afara pe schimbatorii de bani, pe vanzatorii de porumbei.

In alta parte se spune in Scriptura ca trupurile noastre sunt templele Duhului Sfant.

Din evenimanteul curatirii templului invatam cateva adevaruri:

1. Templul nu se putea curata singur, cand a intrat Iisus in el, atunci l-a curatit El. Daca este asa, atunci este valabil si pentru trupurile noastre (templele Duhului Sfant). Noi nu ne putem curati pe noi insine, nu ne putem face mai buni, tot ce putem face este sa deschidem usile larg, sa intre Iisus in inima noastra, atunci El ne va curati, cum a facut-o de florii. El este acelasi ieri, azi, si in veci.

2. Iisus nu a trimes pe Petru si Ioan sa curateasca Templul, ci l-a curatit El insusi. El avea autoritatea asta. Cred ca Petru s-ar fi ales cu o bataie serioasa daca ar fi incercat asta. De aici intelegem ca nu trebuie sa mai alergam la ucenicii Domnului: preoti, pastori, lideri spirituali, etc. sa ne curateasca, sa ne ajute. Ei nu au autoritatea necesara si puterea de a te curata, elibera, vindeca, ci doar Hristos are Harul si puterea aceasta. Cel mai bun lucru pe care il pot face ucenicii lui Hristos este sa indrume, sa conduca pe oameni la Iisus.

3. Iisus nu a incercat sa convinga pe schimbatorii de bani sa fie evlaviosi, ci i-a dat pur si simplu afara. Nu trebuie sa fim indulgenti cu pacatul, nu trebuie sa ne asteptam ca Dumnezeu sa ne inteleaga, sa ne menjeze, sa ne mangaie, ci sa ne asteptam cu teama la mustrare si indreptare, eventual sa i-o luam noi inainte pocaindu-ne singuri.

Dumnezeu sa ne ajute sa tragem cat mai multe foloase din Cuvantul Sau!

Intrarea in Ierusalim – Blestemarea smochinului

In general sarbatoarea floriilor este o sarbatoare a bucuriei, insa putini se gandesc ca in imprejurarea aceasta de multa bucurie, Domnul a avut un eveniment din cele mai severe in comportamentul sau, blestemarea smochinului. A cautat rod in el si nu a gasit, l-a blestemat si apoi s-a uscat pe loc.

Oamenii il intampina cu bucurie pe Dumnezeu, si nu este rau sa te bucuri, insa trebuie sa fim realisti, Dumnezeu nu se lasa impresionat ca oamenii de cuvinte frumoase si de lauda. Dumnezeu nu poate fi nesocotit. In valtoarea acelor aprecieri la superlativ, Domnul a raspuns foarte prompt vanzatorilor de bani din Templu, i-a scos afara. Dumnezeu nu poate fi “inbunat”, si “indulcit” prin urmare. Psalmul 7,11 spune: “Dumnezeu este un judecator drept, un Dumnezeu care se manie in orice vreme.” Noi pe langa bucurie si veselie trebui sa avem si respect si teama de Dumnezeu, El nu poate fi nedrept, si nimeni nu il poate opri cand vrea sa aduca o judecata. Daca nu suntem intr’o stare dupa voia Lui, sa ne temem, s-ar putea ca sarbatoarea veseliei pentru noi sa se sfarseasca cu o “stricare de afacere”, ca in templu cu schimbatorii de bani, sau cu un blestem, precum smochinul neroditor. Stim ca Dumnezeu nu a venit sa judece lumea, dar a randuit o zi in care va judeca pe toti oamenii prin Hristos.

De aceea sa ne pregatim sa intampinam pe Dumnezeul nostru!

Mesaj de florii

Iisus intra in Ierusalim, oamenii strigau: „Osana, fiul lui David!”, stia insa ca va trebui sa moara pentru ai sai, dar ii iubea, si i-a iubit pana la moarte:

Desi oamenii aveau propriile interese cu Iisus. Unii fac imprudenta sa creada ca oamenii il intampinau cu cinste si credinta pe Hristos. Fals! Unde sunt cuvintele lor de lauda, peste numai cateva zile? Cum de s-au intors asa de’o data, nimeni nu mai era pentru El, toti strigau „Rastigneste-l !”. Cum asa? Oamenii se bucurau de fapt petru ei. Vedeau in Iisus un eliberator politic, care sa le dea mai multa paine pe masa si sa ridice robia romana. Oamenii vorbeau frumos lui Hristos, dar se aveau pe ei in vedere. Cu toate acestea, macar ca stia, Iisus i-a iubit pana la capat.

Desi unii oameni erau indiferenti, nu le pasa ca vine Domnul, ei isi vedeau de business-ul lor in Templu, faceau afaceri acolo unde s-ar fi cuventi sa se inchine, sa se roage lui Dumnezeu. Dar nici aceasta nu l-a impiedicat pe Iisus sa mearga mai departe, si i-a iubit pana la capat.

Desi stia ca unii preoti si carturari erau plini de invidie, si ar fi incerat sa opreasca multimile daca ar fi putut. Dar nu au putut. „Auzi ce zic acestia?” spuneau ei. Ei nu erau de acord! Ii taia pe inima sa auda asa. Cu toate acestea Iisus nu le-a intors spatele, ci i-a iubit pana la capat.

Doua concluzii:

Eu cred ca noi suntem capabili sa fim in fiecare categorie, in anumite circumstante. Dar chiar si asa, Domnul nu se da inapoi, te va iubi pana la capat, dar in final viitorul va depinde de ce facem noi.

Iisus ne da o lectie de viata, putem trai si iubi oamenii trecand chiar si peste subiectivismul lor, indiferenta, sau invidia lor. Oricum si noi suntem asa in parte.

Grupul Ierusalim

064christiancd.jpg

Poate ca ati auzit de grupul Ierusalim, condus de fratele Cristi Dragomir, ma refer la mediul evanghelic, nu de mult am vorbit cu el si am aflat ca poate fi gasit aici: http://www.chris-ierusalim.ro/

Puteti asculta melodi pe site-ul lui, il puteti invita in biserica voastra sau la diverse intalniri speicale, in functie de programul si timpul lui.

El citeste acest blog, asa ca ii puteti scrie si aici, poate cine stie, va poate da raspuns 🙂

Sa fi binecuvantat frate Cristi si intarit de Domnul in lucrarea pe care o faci!

florin s.