„… pentru capatarea invataturilor de bun simt, de dreptate, de judecata si de nepartinire; ca sa dea celor neincercati agerime de minte, tanarului cunostinta si chibzuinta” (Pv. 1,3-4)

Statele Unite au o istorie destul de scurta. Ei s-au format dintr-un grup de emigranti puritani care nemaivrand sa lupte cu sistemul englez au cautat un loc al lor. La inceput in SUA conducatorii de stat adesea erau si pastori in acelasi timp. Cand aveau anumite probleme de rezolvat la nivel de stat, cercetau in Biblie un caz similar si vedeau ce au facut Israel ca sa faca si ei la fel, sau ce nu ar trebui sa faca.

Ambasadorii lor la inceput erau foarte tineri. Intr-o discutie la nivel inalt a ambasadorilor, europenii ironizau ambasadorii americani ca erau prea tineri si i-au intrebat: „Dv nu aveti oameni ca sa ii faceti ambasadori, de aveti oameni asa tineri?” La care li s-au raspuns: „Noi angajam oameni in functie de performanta si aptitudini”. Cand au incercat pe tinerii aceia, au fost impresionati si uimiti de capacitatea si abilitatea lor de a lucra.

I-au intrebat de ce? Cum dobandeau acea agerime de minte?

Atunci ei au explicat modul lor de viata, oameni ai scripturii, de mici erau crescuti cu Biblia, nu cu basme si povesti care adesea sunt goale si cu semnificatii gresite, ei au fost invatati de mici adevarul lui Dumnezeu si Legea Lui, ceea ce le-a ascutit gandirea si mintea in tot ce au facut. Ei erau centrati in Scriptura, efectul a fost uimitor. Lucrurile acestea se regasesc si in constitutia poporului american si pe moneda lor „In God we trust”.

„… ca sa dea celor neincercati agerime de minte, tanarului cunostinta si chibzuinta.” (Pv. 1,4)