Când ești dedicat lui Dumnezeu, beneficiez de caracterul lui Dumnezeu: nu te părăsește, te ocrotește, te susține, te crește etc. De aici ai indrăzneală în tot ce faci, și în raport cu alți oameni. Ajuți, susții, nu te temi de caracterul lor, pentru că îl ai pe Dumnezeu de partea ta, care suplinește orice neajuns.

Când nu ești dedicat lui Dumnezeu, închinat lui Dumnezeu, tu te raportezi și te adaptezi la caracterul oamenilor: schimbător, oportunist, infidel, egoist etc. Deci te retragi, faci doar ce este sigur s.am.d. Nu ai pe cine să te susțină când ceva nefast se întâmplă.

Acum după ce tu te implici cu toată inima, faci lucru de cea mai bună calitate, oferi mai mult decît oferă alții, sau mai mult decât primești. Este evident că ești o resursă și o pâine caldă pentru alții, deci vei fii căutat, vei fi solicitat. Aprecierile vin întotdeauna la pachet cu criticile, dar e clar că aprecierile cresc peste un nivel și în cazul acesta.

Deci iată cu Dumnezeu joacă un rol central în societate, în relațiile interumane și în reușita ta personală.

Ai încredere în El, este singurul tău ajutor consistent, statornic, care poate veni în ajutor în mod eficient.

(Ps 25:3) ”Da, toți cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi dați de rușine, ci de rușine vor fi dați cei ce Te părăsesc fără temei”.