Intelepciune si pricepere

“O casa se intalta prin intelepciune si prin pricepere se intareste” Pv. 24, 3

Aici nu este vorba de constructia unei cladiri, cat de constructia unei familii, unei vieti. Intelepciunea in sens biblic este frica de Domnul si asta te inalta, te face sa te indrepti in directia buna, insa priceprea, care in sens biblic este departarea de rau (Iov 28, 28) intareste o casa, o familie, o viata de om. Este bine sa te lasi calauzit de Dumnezeu, dar conteaza si cu ce fel de inima. Unii o fac cu jumatate de inima, si atunci taria lor este una pe jumatate, altii il urmeaza pe Dumnezeu din toata inima si atunci ei sunt tari. Dumnezeu iti spune ce este bine si ce este rau, dar este important sa fi priceput, adica sa te departezi de rau si sa te lipesti tare de bine, nu sa sovai in privinta aceasta. Daca il asculti, sau il cauti pe Dumnezeu, dar atunci cand iti vorbeste nu faci ce iti spune, ce ai rezolvat? De aceea teama de Dumnezeu, intelepciunea te inalta, dar priceperea te intareste. Daca te inalti dar nu te intaresti, intr-o zi de vei prabusi, cu cat vei cadea mai de sus, cu atat va fi mai dureros. Dumnezeu sa ne dea atat intelepciune cat si pricepere.

Apreciere si intelepciune

“Un om este apreciat dupa intelepciunea lui, dar cel cu inima stricata este dispretuit” Pv. 12, 8

Omul este creeat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, are o asemanare nobila, divina de fapt. Insa daca el nu umpla in intelepciune, nobletea lui nu ramane decat la nivel de capacitate, posibilitate doar. El un ramane decat un potential om al lui Dumnezeu. In masura in care omul il urmeaza pe Dumnezeu el devine respectat si apreciat. Omul adesea isi cere dreptul de a fi apreciat, fara ca el sa isi urmeze Stapanul, Creatorul. Chipul lui Dumnezeu este inca in fiecare dintre noi, macar ce este intr-o forma corupta si afectata de pacat, ea este acolo. Asta insa nu este suficient pentru ca El sa fie apreciat. Cand cineva il urmeaza pe Dumnezeu care a spus despre Iisus: “Acesta este Fiul Meu preaiubit, de El sa ascultati!”, atunci omul acela incepe sa lucreze la restaurarea chipului lui Dumnezeu din el prin Harul Domnului Iisus Hristos. Insa omul cu inima stricata, adica in forma naturala in care s-a nascut, va fi dispretuit. Omul se naste despartit de Dumnezeu si scopul vietii lui este sa il cunoasca pe Dumnezeu. Cei ce nu se apropie de Dumnezeu prin credinta si ascultare, sunt oameni cu inima stricata, pentru ca nici un bine nu poate sa te mantuiasca decat jertfa lui Hristos pentru pacatele noastre.

Fiti intelepti ca serpii! Cum adica? – Matei 10,16

Domnul ne spune sa fim intelepti ca serpii si fara rautate ca porumbeii. (Mat. 10,16)

 Unii nu inteleg exact sensul autentic si se avanta intr-o directie gresita.

In primul rand nu este vorba de intelepciunea biblica care ne-o descrie Iov: „Frica de Domnul, aceasta este intelepciunea” (Iov 28,28) din motivul simplu ca sarpele, adica satana nu este temator de Dumnezeu.

Atunci despre ce este vorba? Nu este vorba nici de sensul laic de intelepciune, adica coeficient de inteligenta ridicat, pentr ca in limba greaca nu apare cuvantul „sofias”= intelepciune (asa cum il foloseste Iacov in cap. 1) ci apare un alt termen: „fronimoi” care inseamna „a fi prudent”.

 Traducerea lui Cornilescu in versetul acesta este putin inexacta. Sensul original ar fi: „Fiti prudenti ca serpii si fara rautate ca porumbeii”

Deci fratii nu ar trebui sa se avante asa mult in exercitarea „coeficientului lor de inteligenta”, este si aceasta o abilitate extraordinara de la Dumnezeu, dar Iisus nu ne indeamna sa facem asta, insa el ne indeamna mai mult decat a ne juca cu cuvintele, sensurile, interpretarile, analizele, etc., pentru ca suntem inteligenti si iscusiti, sa fim prudenti ca serpii. Aceasta trebuie sa invatam de la serpi, si nu inteligenta lor, pentru ca ei sunt foarte inteligenti, dar inteligenta ridicata sta exact langa viclenie. Satana asa lucreaza. Se foloseste de inteligenta lui mult superiara noua, si este viclean. Personal cred ca nu poti rezista mult sa iti folosesti inteligenta ca pe un prim dar fara sa nu devi usor, usor viclean, eventual mandru.

Domnul sa ne ajute sa fim „intelepti” ca serpii, adica „prudenti„. Asta a vrut sa spuna Iisus! Sa nu credem contrariul, exceland cu aceasta calitate de inteligenti ce suntem (abilitatea de a vorbi, predica, dialoga, judeca, compara, sustine, combate, etc.), ca sunt multe primejdii in directia aceasta.

Sa cautam intelepciunea este altceva: „Sa ne temem de Domnul” si asta merge mana in mana cu prudenta de care vorbea Hristos.